BANCI | Interviu

Eugen Radulescu: BNR ar putea deveni in curand creditor pentru sistemul bancar

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2008-04-22 18:57

Banca centrală ar putea deveni în curând creditor pentru sistemul bancar, având ca efect reducerea costului lichiditătii, a declarat, luni, consilierul guvernatorului BNR Eugen Rădulescu, citat de Mediafax.

"Banca Natională nu mai e atât de debitoare fată de sistemul bancar, ci poate deveni în curând creditor pentru acesta, iar dobânzile BNR nu vor mai fi agătate sus în cer", a spus Rădulescu, la seminarul "Băncile - bătălia pentru resurse".

El a arătat că functia băncii centrale de creditor al băncilor comerciale va genera efecte imediate si substantiale în ceea ce priveste lichiditatea sistemului bancar si a costului acesteia.

Întrebat când va deveni banca centrală creditor al sistemului bancar, viceguvernatorul BNR Eugen Dijmărescu a arătat că nu a fost stabilit un termen exact în acest sens, însă speră că se va întâmpla cât mai curând.

Dijmărescu a mentionat că băncile comerciale pot recurge la resursa băncii centrale când se confruntă cu deficit de lichiditate, existând totodată situatii care necesită un colateral, precum titlurile de stat si certificatele de depozite ale băncii centrale, care există deocamdată doar pe hârtie, nu si în piată.

"Titlurile de stat sunt totusi insuficiente si inegal distribuite în sistemul bancar, însă cred că vor înregistra o crestere în portofoliul băncilor", a spus viceguvernatorul BNR.

Pe de altă parte, Dijmărescu a arătat că băncile centrale ar trebui să devină creditori de ultimă instantă si pentru alte institutii decât cele de credit clasice, măsură luată deja de Fondul Federal de Rezerve.

"Băncile centrale nu ar trebui să excludă această posibilitate", a mentionat Dijmărescu.

Totodată, Rădulescu a apreciat că băncile românesti vor intra în competitie pentru atragerea de resurse financiare, cel putin pe termen scurt.

El a arătat că ar fi o problemă dacă toate băncile-mamă si-ar retrage finantările pentru băncile locale, însă nu ar fi avantajos pentru acestea, întrucât obtin profituri mai mari din unitătile străine decât din cele din tara de origine.

În cazul unei erodări totale a finantării externe, sistemul bancar nu va avea probleme, însă acestea vor apărea la companiile din portofoliile băncilor, care vor înregistra pierderi si nu vor mai putea atrage alte linii de finantare de la bănci, apreciază seful Directiei Stabilitate Financiară a BNR.

Banca centrală vede "bătălia pentru resurse" ca o redeschidere a apetitului pentru atragerea de economii, afirmă Drăgulin.

Pe de altă parte, Rădulescu anticipează o înăsprire a conditiilor de creditare, cu o evaluare a riscului mai strictă, fapt care va conduce la scumpirea creditului pentru clientul final.

Presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA România), Dragos Cabat, afirmă că românii sunt la fel de optimisti după criza financiară internatională si consumă la fel de mult, ceea ce a dus la o crestere a economiei destul de mare în primul trimestru, însă a atentionat că dacă se va continua în acest ritm, băncile comerciale vor avea nevoie de resurse, pe care le pot obtine mai dificil de la băncile-mamă si la preturi mai mari, arătând că si pe piata interbancară costurile sunt ridicate.

"Impactul unei crize internationale asupra României ar putea avea trei directii. În primul rând dacă tările unde muncesc cu preponderentă căpsunarii, respectiv Spania, Italia si, mai putin, Grecia, vor avea recesiuni, e de asteptat ca si banii pentru muncitorii străini să scadă si astfel ne asteptăm la o plafonare sau chiar o scădere în acest an a sumelor de bani intrate în tară de la ei", a spus Cabat.

În al doilea rând, dacă Uniunea Europeană se află într-o criză, impactul asupra României la prima vedere ar consta în reducerea exporturilor, având în vedere că România e o tară mică si că majoritatea importurilor si a exporturilor se derulează cu spatiul european. Impactul psihologic asupra consumatorului român reprezintă a treia directie în expunerea lui Cabat.

"Va fi cu sigurantă o bătălie pentru resurse, pentru că prospectiile României sunt foarte bune. (...) Am tendinta să cred că orice investitie în România va avea randamente foarte bune", a declarat, la rândul său, economistul-sef al BRD-Groupe Societe Generale, Florin Libocor.

El a apreciat că niciun alt stat membru UE sau NATO nu oferă randamente si perspective atât de favorabile ca România.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

Banca Transilvania despre taxa pe cifra de afaceri: nu vrem sa facem clientilor ceea ce ni s-a facut noua

Banca Transilvania spune ca nu va transfera clientilor taxa de 2% pe cifra de afaceri impusa de Guvern in 2024 si 2025 si 1% din 2026. „In niciun caz nu dorim să creștem prețurile sau marjele clienților existenți. Deci, nu vrem să facem ceea ce detalii

 



 

Ultimele Comentarii