Deficitul bugetar la finele lunii mai 2025: -3,39% din PIB

Deficitul bugetului general consolidat pe primele cinci luni din 2025 a fost de 64,2 miliarde lei (-3,39% din PIB-ul estimat la 1.894,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat marginal mai bun decât în aceeași perioadă a anului anterior (-60,1 miliarde lei pe primele cinci luni din 2024 dar -3,41% din PIB).

În pofida creșterii economice anemice pe T1 2025  (+0,2% brut în varianta semnal) și a rezultatelor relativ slabe din industrie, încasările au fost semnificativ mai mari, cu 13,6% nominal mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (+30,6 miliarde lei). Cu o inflație anuală în jur de 5% ca medie lunară, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,7 pp raportat la PIB (de la 12,8%, la 13,5%). 

Din păcate, simultan, s-a consemnat și o creștere cu aproape 35 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o creștere simlară a ponderii în PIB estimat curent (tot +0,7 pp), de la 16,2% până la 16,9%. Simplificat, în primele cinci luni ale anului statul a cheltuit cam cinci lei la fiecare patru lei încasați.

Un deficit important a fost înregistratela bugetul asigurărilor sociale (-4,2 miliarde lei, deși deja subvenționat cu 13,3 miliarde lei de la bugetul de stat. Ceea ce sugerează un nivel de taxare la CAS mult sub necesități și afectează major principiul des invocat al contributivității.

Surpriză din perspectivă istorică și în raport cu nevoile reale, România a trecut pe un excedent de 1,83 miliarde lei la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În contextul unui transfer important pentru plata pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit semnificativ peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit semnificativ de bugetele locale (+5,6 miliarde lei după achitările timpurii de impozite și limitarea cheltuielilor), de excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+3,6 miliarde lei) și de plusul consemnat pe segmentul de sănătate (+1,8 miliarde lei).

De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+21,7% și circa 4,6 miliarde lei în plus). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+11,5%, sub nivelul general al creșterii veniturilor bugetare și doar +9 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat de la 6,9 miliarde lei până la 9 miliarde lei.

Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au crescut cu doar 2,3% în termeni nominali (+1,1 miliarde lei), ca urmare a unui volum de restituiri majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+8,4%, de la 12,9 miliarde lei la 14 miliarde lei). 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,34 miliarde lei, în creștere cu 77,3% față de primele patru luni din 2024 (+5,4 miliarde lei). Totodată, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR s-au majorat cu 174%, adică 2,8 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Fără aceste sume suplimentare, deficitul bugetar ar fi fost sensibil mai mare decât în primele 5 luni de anul trecut.

Cheltuielile cu dobânzile, aproape 23 miliarde lei de la începutul anului

Avansul cheltuielilor (+12,2%) a coborât sub cel al veniturilor. Cel mai important avans s-a consemnat la plata dobânzilor (cifrate la aproape 23 miliarde lei, +43% sau cam 7 miliarde lei în plus). Un avans important s-a consemnat și pe segmentul cheltuielilor de personal (+7,2 miliarde lei sau +11,3%, de două ori și jumătate mai mare în raport cu creșterea prețurilor). 

Asistența socială a consemnat o creștere peste media generală (+15,2%), urmare a creșterii importante a pensiilor în septembrie 2024, chiar și fără indexarea de început de an. Totodată, avansul la bunuri și servicii a fost marginal (+0,8%, adică sub 300 milioane lei nominal), ceea ce indică o politică foarte „strânsă” în domeniu. 

Pe fondul necesității de ajustare bugetară, cheltuielile de capital s-au mărit cu doar 1,2% în termeni nominali, de la 22,35 miliarde lei la 22,62 miliarde lei. Totodată, semnal de avarie, subvențiile au scăzut puternic față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-2,37 miliarde lei, adică aproape de -30% în termeni nominali).