Datoria publică, 54,4% din PIB la finele lunii septembrie 2024

Datoria publică a României a crescut la 54,4% din PIB la finele lunii septembrie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de aproape 917 miliarde lei, mai mare cu circa 30 miliarde lei mai mult față de luna precedentă. 

Nivelul de 54,4% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (comunicatul INS din 10 octombrie), respectiv 1.684,4 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria după primele nouă luni din 2024 la rezultatul economic revizuit din intervalul T3 2023 – T2 2024.

Avansul semnificativ față de valoarea comunicată pentru luna iunie a fost determinată de creșterea mai importantă a sumei în termeni nominali (56,4 miliarde lei) față de modificarea PIB luat ca referință la numitor, cu 11,5 miliarde lei mai mare față de nivelul anterior de raportare (doar 1.672,9 miliarde lei).

Astfel, indicatorul îndatorării publice a crescut cu 3,3 puncte procentuale pe parcursul ultimelor trei luni, de la 51,1% în iunie, în pofida creșterii bazei de raportare. După ce s-a depășit pragul critic de 50%, peste care Guveul ar fi trebuit prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor, ne îndreptăm rapid spre nivelul de 55%, de la care ar trebui înghețate și pensiile.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 119 miliarde lei (circa +18% față de 2022), cu o medie situată imediat sub cota de 10 miliarde lei lunar. După un spor de peste 132 miliarde lei în decursul primelor nouă luni ale anului electoral 2024, avansul mediu a arătat o îndatorare suplimentară lunară de 14,7 miliarde lei. 

Datoria acumulată deja la finele lunii septembrie continuă să reprezinte o problemă majoră. Nivelul critic de 50%, ce ar fi trebuit păstrat până la finele anului, a fost deja depășit considerabil, în condițiile indexării salariului minim la mijlocul anului și al recalculării discutabile a pensiilor.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,9% pe primele trei trimestre din 2024), s-au antamat venituri nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care au trecut brusc pragul de 7% după primul tur al alegerilor prezidențiale (7,35% pe data de 26 noiembrie 2024, potrivit tradingeconomics.com).

Or, deși deficitul bugetar era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, după primele zece luni din 2024 s-a consemnat deja rezultatul de -6,2% din PIB. Mai mult, este aproape sigură acum și depășirea cotei de -6,94% din PIB, stabilită la rectificare, iar minusul din veniturile publice va trebui suplinit prin împrumuturi consistente.

Noile indexări deja în curs de implementare (4.050 lei salariu minim și încă 12% la pensii, după creșterea de 40% din 2024) nu sunt de natură să permită echilibrarea macroeconomică și temperarea ritmului de îndatorare.

Ritm care ne trimite cu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și ne va obliga în deceniul următor să avem excedent primar.