Șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat într-o conferință de presă că amenda dată băncilor nu fost pentru că ele ar fi făcut un cartel pentru a majora ROBOR-ul la un anumit nivel.
Băncile au fost sancționate pentru încălcarea regulilor privind concurența cu privire la transparența procesului de stabilire a ROBOR și existența unui schimb de informații între bănci cu privire la nivelul ROBOR, conform explicațiilor lui Chirițoiu.
Numai că transparența cotațiilor ROBOR face parte din mecanismul de funcționare a platformei de cotare a indicilor de dobândă, avizat și de BNR.
Iar schimburile de informații dintre bănci cu privire la dobânzile pieței sunt ceva obișnuit: Consiliul Concurenței știa asta din 2008, la prima investigație a ROBOR, când a constatat că atunci bancherii s-au înțeles între ei pentru păstra ROBOR-ul la niveluri mult mai mici decât dobânzile reale cu care se împrumutau pe piața afectată de criza financiară.
Concluzia Consiliului Concurenței că în urma acestor schimburi de informații și a transparenței cotațiilor, indicii au fost viciați, ducând la creșterea ROBOR-ului, este contrazisă de datele statistice (vezi graficul).
Într-adevăr, ROBOR-ul a fost peste IRCC, indicele care se calculează doar pentru tranzacțiile efective din piața interbancară, în cea mai mare parte a timpului, însă acest lucru este cauzat de faptul că, după cum a admis și șeful Concurenței, ROBOR-ul reprezintă niște cotații, adică niște așteptări ale băncilor privind evoluția dobânzilor.
Dobânzile se reglează ulterior, odată cu tranzacțiile efective, măsurate de IRCC.
Problema este că ROBOR-ul nu a fost tot timpul peste IRCC, cum ar fi fost și normal, de altfel. De-a lungul mai multor trimestre (3 trimestre în 2020 și unul în 2024), ROBOR-ul la 3 luni a fost sub nivelul IRCC.
Se poate spune, așadar, la fel de bine, că schimburile de informații dintre bănci și transparența cotațiilor a condus la scăderea, nu la creșterea ROBOR.
De aceea, hiene gen Piperea și Cuculis care s-au repezit la stârvul ROBOR nu prea au argumente în instanțe împotriva băncilor.
N-ai cum să demonstrezi unui judecător că băncile au majorat intenționat ROBOR-ul, după ce chiar șeful Consiliului Concurenței a spus că băncile nu au făcut cartel, ci doar nu au respectat niște norme concurențiale privind confidențialitatea și schimbul de informații, care au determinat creșterea, dar și scăderea ROBOR-ului, după cum am văzut.
Nu există comentarii pentru această știre.
Șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat într-o conferință de presă că amenda dată băncilor nu fost pentru că ele ar fi făcut un cartel pentru a majora ROBOR-ul la... detalii
Mai întâi de toate, trebuie spus că nu reprezintă o ilegalitate creșterea prețurilor produselor și serviciilor sau a dobânzilor (prețul banilor), ci doar dacă acestea s-au stabilit în cadrul unor... detalii
Numărul angajaților din bănci a scăzut cu aproape 2.500 în ultimul an, ca urmare a procesului de fuziuni și achiziții din domeniul bancar și a digitalizării serviciilor financiare. Mai exact,... detalii
O cititoare ne-a întrebat, la Întreabă Banca, dacă i se pot pune dobânzi penalizatoare la o poprire pentru un credit IFN neplătit și dacă i se poate vinde apartamentul de... detalii
Ce ratinguri au băncile românești
BRD își amenință un client cu executarea silită, după ce i-a făcut din vina ei un descoperit neautorizat de cont
Aplicarea penalităților în timpul executării silite pentru un credit este interzisă de lege
Postările pe Facebook cu aplicația falsă Revolut nu au fost șterse nici după o săptămână
Un articol fals circulă pe net despre o confruntare la Antena 3 între Horia Ciorcilă de la Banca Transilvania și Cristian Tudor Popescu
De ce Guvernul a ales Mastercard să facă portofelul digital al românilor?
Facebook face reclamă unei false aplicații Revolut, pentru fraude
Credit medical cu acte false, acordat de un IFN
Nu e nici IFN, nici recuperator de credite. Ghici ce e?
Revolut, amendată pentru informații înșelătoare despre investiții fără comisioane