ECONOMIE | Stiri economice

Cresterea cheltuielilor cu pensiile impune majorarea taxelor si impozitelor

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2020-05-29 12:27

Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației (cheltuieli cu pensii, educație, sănătate și ingrijire pe termen lung), indică, pentru România, o creștere de 6 puncte procentuale (pp) din PIB pentru perioada 2016-2070, potrivit Programului de convergență 2020.

Practic, avem de-a face cu o triplare față de 2,1 pp variație prognozată anterior, în condițiile în care media europeană s-a păstrat la 1,8 pp în ambele runde.

Astfel, proiecțiile din cadrul Raportului de îmbătrânire a populației din 2018, actualizate în cursul anului 2019 în cazul României conform cerințelor Comisiei Europene pentru a include prevederile legislative in vigoare, estimează o creștere semnificativa a cheltuielilor cu pensiile comparativ cu scenariul anterior în cazul României.

Pe termen mediu, ar urma să atingem o valoare de 11,8% din PIB în anul 2025 față de doar 6,8%, în varianta inițială. Ceea ce va presupune necesitatea de a găsi surse sustenabile de finanțare de 5 pp din PIB pe intervalul 2025 – 2030.

Implicit de majorare a unor taxe și impozite pentru a crește ponderea veniturilor bugetare spre niveluri mai apropiate de uzanțele din UE (acum suntem la circa 70%).

Pe termen foarte lung, cheltuielile cu pensiile publice totale, luând în calcul legislația în vigoare, vor ajunge la un vârf de 14,4% din PIB în 2053. Adică exact în apropierea vârstei de pensionare actuale (65 ani) pentru un român care are, potrivit celor mai recente date, vârsta mediană de 41,7 ani.

În context, Programul de convergență 2020 atrage atenția că „procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populația la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste și implicații negative pe piața forței de muncă. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) va crește semnificativ, ceea ce înseamnă că, în perspectiva următorilor ani, sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile.”

Taguri: Macroeconomie  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



Inflația anuală a revenit la nivelul de la finele anului anterior

Inflația anuală a scăzut în martie 2024 până la 6,61%, exact nivelul de la finele anului anterior și marginal peste estimarea BNR pentru T1 (6,5%), potrivit datelor publicate de INS. Avansul prețurilor în a treia lună a anului a fost de detalii

Pensia reală de asigurări sociale de stat a crescut anul trecut cu 2,9%

În 2023, creșterea pensiei nominale ca medie anuală a fost de 13,9%, potrivit datelor publicate de INS. Pe fondul unei inflații de 10,4% (tot medie anuală, potrivit metodologiei naționale), puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut detalii

Producția de cereale boabe pe 2023, cu o zecime mai mare față de anul precedent

Producţia de cereale boabe anunţată de INS pentru anul 2023 a crescut cu aproape o zecime față de anul precedent, de la 18,86 milioane tone la 20,57 milioane tone. În condițiile unei extinderi marginale a suprafețelor cultivate (+1%), a contat detalii

România, țara UE cu cea mai mare creștere a costului salarial

România a ocupat în T4 2023 prima poziție între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +16,9%, țara noastră a devansat la acest capitol Ungaria detalii

 



 

Ultimele Comentarii