Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu a primit nicio cerere de la cetățeni sau ONG-uri cu privire la caracterul presupus discriminatoriu al legii conversiei creditelor în franci la cursul istoric.
“Nu avem nicio cerere în acest sens de la cetățeni, ONG-uri, de la instituții. Singura care, însă, se poate pronunța este Curtea Constituțională. Cel mult, putem să dăm un punct de vedere cu caracter consultativ dacă ni se cere. (…) Curtea Constituțională are căderea să se pronunțe într-un control anterior sau posterior intrării în vigoare a legii dacă suntem în prezența unei discriminări sau nu. În analiza noastră am fi într-o astfel de situație dacă cei care au accesat credite în alte valute decât în franci sunt în situați comparabilă cu aceștia din urmă. Trebuie să se realizeze o analiză, dar din punctul meu de vedere nu există o vulnerabilitate constituțională din această perspectivă”, a declarat, pentru Agerpres, președintele instituției, Csaba Ferenc Asztalos.
Acesta a precizat că nu exclude o situație de discriminare, dar a subliniat că trebuie realizată o analiză de către economiști și juriști.
“Din ce înțeleg, cei care au accesat credite în franci sunt într-o situație diferită decât cei care au luat credite în alte valută. Sunt state, într-adevăr, cum ar fi Ungaria, unde s-a reglementat conversia tuturor creditelor din valută în moneda națională. Din ce am înțeles eu, condițiile de contractare din cadrul creditelor în franci au fost diferite în sensul în care nu exista o limită de creștere a cotației valutei care să fie luată în considerare atunci când se lua credit în această valută. Existau niște diferențe între creditarea în franci și în alte valute. Nu exclud să fie o situație de discriminare, dar această analiză trebuie realizată de economiști și juriști. Eu, din punct de vedere economic, nu am expertiza necesară ca instituție, în acest moment. Pot să cer un punct de vedere, dar Curtea Constituțională o va face dacă se ajunge acolo, să ni se spună care este diferența sau dacă există sau nu o diferență între cei care au luat credite în franci, raportat la cei care au luat credite în alte valute. Dacă nu există nicio diferență, rațiunile impun același tratament și atunci am fi într-o situație de discriminare. Dacă există o diferență, nu suntem într-o situație de discriminare”, a mai arătat președintele CNCD.
Legea privind conversia in lei a creditelor in franci elvetieni (CHF) la cursul istoric, din data acordarii acestora, a fost adoptata marti, 18 octombrie, in unanimitate, de catre Camera Deputatilor, urmand a intra in vigoare dupa 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, daca Guvernul sau presedintele nu sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la unele prevederi ale legii care ar putea incalca legea fundamentala, precum aplicarea retroactiva sau afectarea dreptului la proprietate, ca si in cazul legii privind darea in plata.
Legea se aplica, obligatoriu, atat celor 30.000 de credite in franci elvetieni in curs de derulare, cat si, la cerere, altor 24.000 de credite convertite deja in ultimii ani de catre banci.
De asemenea, legea se aplica si creditelor externalizate, vandute, cesionate precum si “in cazul contractelor incheiate cu consumatori care au fost supusi executarii silite, indiferent de titularul creantei, de stadiul ori de forma executarii silite care se continua contra debitorului, caz in care consumatorul se poate adresa instantei cerand recalcularea debitului”.
Dupa intrarea in vigoare a legii, bancile si IFN-urile vor trebui sa efectueze conversia intr-un termen de 30 de zile.
Pe 23 septembrie 2025, revista Club Antreprenor lansează ediția a XXIII-a printr-o Gală specială organizată la Clubul Quantic, Șoseaua Grozăvești nr. 82, Sector 6, București, conform unui comunicat de presă, în care se... detalii
Răspunsul este: 5 milioane de euro. Cu atât au vândut site-ul G4media fondatorii săi, jurnaliștii Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă, lui Radu Budeanu, proprietarul trustului de presă online Titluri Quality,... detalii
Contractele de leasing nu mai sunt titluri executorii pentru consumatori, adica pentru persoanele fizice, dar nu si pentru firme, conform unei noi legi in vigoare.Alta modificare prevede ca perioada în care o firma de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului din cauza neplăţii a crescut la trei luni.Este vorba de Legea nr. 83/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 401 din 16 aprilie 2021.In consecinta, firmele de leasing vor trebui să ceara unei instante de judecata executarea silita a consumatorilor.
Olimpiu Balas, patronul New Business Dimensions, o firma care are ofera servicii IT pentru banci, a cumparat 63% din Banca Feroviara de la Valer Blidar, seful Astra Vagoane Calatori din... detalii
NN Pensii a investit pagubos banii viitorilor pensionari romani intr-o firma falimentara din Germania - Wirecard
BNR dezvaluie ca 17 banci sunt suspectate de a fi implicate intr-un mecanism de spalare de bani proveniti din Rusia prin firme din Ghimpati - Giurgiu, caz in care a fost sesizat si DIICOT
In cel hal a ajuns Capital.ro! Un biet site de fake news (clickbait) promovat chiar de Google, desi e conflict de interese
Caz incredibil la BRD: angajatii s-au autodenuntat pentru ca dadeau mita functionarilor statului de la CNAS
Leumi Bank a fost cumparata de First Bank
Ministrul Finantelor spune ca s-a ajuns la un consens cu bancile privind taxa pe active: aceasta va fi modificata si nu va mai fi legata de ROBOR
Doi angati ai BRD au furat din banca 2 milioane de lei
Consiliul Concurentei actioneaza la comanda politica in cazul ROBOR
Seful PSD cere Guvernului sa ia masuri impotriva bancilor, acuzate ca fac profituri mari dar nu dau suficiente credite
Vodafone a pierdut 300.000 de clienti