BANCI | Interviu

Ce inseamna bunul simt pentru dumneata, domnule bancher? Atunci cand dai un credit

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2015-10-28 23:44

Ce inseamna bunul simt bancar, doamna bancher? a fost intrebata astazi o angajata a BRD de catre o judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti care incearca sa faca lumina in celebrul dosar al bancherilor, in care procurorii acuza un grup de oameni de afaceri, printre care Marius Locic si Vasile Crestin, ca au obtinut ilegal in perioda 2008-2011 credite de zeci de milioane de euro de la banca franceza, cu complicitatea si implicarea unor sefi din banca, inclusiv a fostului presedinte, Patrick Gelin.

Bancherii sunt acuzati, printre altele, ca nu au respectat principiile bunului simt, prudentei si responsabilitatii, prevazute in norma de creditare N2 a BRD.

Acesta este motivul pentru care o avocata a intrebat-o pe angajata BRD, fosta sefa a back-office-ului unei sucursale a bancii care a aprobat creditele ilegale, in ce consta principiul bunului simt in cazul acordarii unui credit.

Procuroarea s-a ridicat insa imediat si a cerut judecatoarei sa respinga intrebarea, intrucat ar fi nerelevanta, fapt care a starnit reactia ironica a acesteia: intr-adevar, in ziua de astazi, bunul simt nu mai este relevant, la modul general, dar in cazul nostru, da.

Din pacate, pentru ca tocmai bunul simt este cel care, dupa cum vom vedea, poate fi salvarea si onoarea unui bancher pus in situatia delicata de a aproba un credit ilegal, sub presiunea sefilor corupti.

De aceea judecatoarea a considerat ca doamna bancher trebuie sa rapunda la intrebare. “Deci ce inseamna principiul bunului simt la acordarea unui credit”? Iar aceasta a raspuns: “Inseamna a privi si a face lucrurile corect si cu bun simt”.

Un raspuns atat de simplu incat face cinste oricarui bancher si chiar BRD, intrucat doamna lucreaza si in prezent in centrul regional Bucuresti al bancii. Pentru ca a privi si a face lucrurile cu bun simt, mai exact cu simtul raspunderii, poate fi mai presus de orice norma, lege bancara sau ordin venit de la sefi.

Sa vedem insa cum a demonstrat doamna Has Odeta principiul bunului simt: atunci cand a primit mai multe dosare de creditare ale grupului infractional, care aveau diverse probleme, precum garantii supraevaluate sau firme nou-infiintate, fara activitate, aceasta a refuzat sa semneze fisa de analiza a respectivelor dosare, in ciuda presiunilor venite de la sefii sai, care erau complici la fraude.

“Le-am transmis verbal sefilor ca sunt probleme cu dosarele iar in final le-am scris si un e-mail, dupa care seful meu, Adrian Martis, m-a chemat in birou si m-a certat, cerandu-mi sa plec in concediu”, a declarat doamna Has.

Aceasta a mai povestit ca o alta colega a sa, analista de credite, Violeta Cristescu, a refuzat sa mai lucreze respectivele dosare cu probleme, in conditii de presiune din partea sefilor iar ulterior a plecat din banca.

Cu toate ca analistii de credite au precizat in fisele lor de analiza ca firmele respective aveau probleme iar creditele erau riscante, comitetele de credit din grupurile BRD Unirea si Dorobanti propuneau spre aprobare creditele ce urmau sa fie acordate gruparii infractionale, mentioneaza procurorii.

Bunul simt, adica onoarea si datoria celor doua angajate ale BRD, a triumfat chiar si in fata sefilor lor de cel mai mare rang, respectiv directorul general al bancii din acea vreme, Patrick Gelin si trei directori adjuncti (Gabriela Gavrilescu, Sorin Popa si Claudiu Cercel Dunca), precum si a directorului comercial, Lucian Cojocaru.

Astfel, Gelin nu a avut bunul simt sa refuze semnarea, in nume personal, a unui credit imobiliar tip bullet de peste 6 milioane de euro pentru o firma a lui Marius Locic, in conditiile in care respectivul dosar de creditare continea o simpla foaie A4 semnata de Cojocaru.

Iar cei trei din comitetul de credite din centrala BRD au aprobat ca primarii credite despre care procurorii spun ca sunt ilegale, pagubind astfel banca cu zeci de milioane de euro, justificandu-se ca nu au vazut dosarele de credit, ci doar analize sumare ale acestora, inaintate de subalterni.

Vom vedea insa, in alt articol, cum Popa, Cercel si Cojocaru erau direct implicati in acordarea creditelor unor oameni de afaceri suspecti, precum Locic sau Bebe Ionescu.

Bunul simt este mai presus de orice lege, norma bancara sau ordine de la sefi. Este ceea ce face un bancher sau orice om de onoare.

Daca ma multi angajati ai BRD s-ar fi dovedit de bun simt in acea perioada, probabil ca fraudele nu ar fi fost posibile, indiferent de fisurile din sistemele de control si de acordare a creditelor.

Cum a fost posibila frauda de la BRD si de ce nu s-a descoperit mai devreme, ci abia cand a venit auditul de la Paris? a fost intrebarea mai degraba retorica a judecatoarei acestui dosar. Ne vom lamuri, probabil in lunile urmatoare.

Comentarii

Jupan Dumitrache
Viata e complicata si are multe aspecte...
Jos palaria pentru doamna Has. Articolul asta este insa util doar intr-o anumita masura pentru cei care vor sa inteleaga tenebroasa poveste a creditelor de la BRD. In dosar apar, ca intr-o ciorba de potroace, diferite nume: Gelin, Popa, Cojocaru, Cercel, Gavrilescu. Fiecare are povestea lui, dar asta conteaza mai putin acum. Dintre ele, doar doua conteaza cu adevarat: Sorin Mihai Popa si Lucian Cojocaru. Primul, in calitatea lui de sef al retelei si coordonator direct al celui de-al doilea, care era directorul comercial al bancii, putea controla in cel mai mic amanunt cum si cui i se dadeau credite. Niciunul dintre creditele despre care se discuta nu se putea aproba fara stiinta si aprobarea celor doi - Popa si Cojocaru. Ca dupa aceea unele dintre dosare mergeau intr-un comitet de credite e o alta poveste, dupa cum la fel de adevarat e ca unii semnau ca primarii, pe baza unor fise - rezumat facute de Popa si Cojocaru si care ascundeau detaliile relevante ale dosarelor. Toata povestea scoate la iveala, mai mult decat niste fraude care au afectat financiar doar foarte marginal o banca - mamut cum e BRD, lacomia si imoralitatea unor oameni extrem de bine platiti. Lasand insa la o parte acest scandal, nu pot sa nu remarc tacerea profunda, groasa ca o felie de marmelada consumata de Razvan Radu pe vremea cand facea armata, asternuta pe un alt mare dosar care implica bancheri: dosarul Microsoft. Aici, spre deosebire de BRD, unde pagubita n-a fost decat banca, cel care a avut de pierdut a fost chiar Statul Roman. Printr-un artificiu simplu, care a durat cat o semnatura pe un contract de factoring si niste aprobari interne, Unicredit a contribuit la cea mai mare teapa a secolului XXI data statului: licentele Microsoft. Probabil insa ca marturiile lui Cocos si ale celorlalti, referitoare la spaga de 1 milion de euro data lui Razvan Radu si fiului lui Mihai Tanasescu nu sunt suficient de convingatoare in fata excursiilor la Milano oferite de Unicredit anumitor jurnalisti. Si iata un nou subiect de reflectie.

Muguras de la Sinaia
Bunul Simt
Daca judecatoarea intreba pe vreun bancher de la BCR ce inseamna bunul simt, acesta raspundea : ,, sa dai credite cu dobanda interna variabila la care adaugi marja 9,26 " Ha, Ha, Ha..... va fooouuutttttuuuutttt Piperea si cei 200 spartani !!!!!



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii