Bugetul României 2021 - 2024, datele certificate de Eurostat

România a avut în 2024 cel mai mare deficit public dintre statele membre UE, potrivit datelor certificate de Eurostat.

Calculul pe contabilitate ESA, ce asigură comparabilitatea între țări, a dat o valoare de -9,3% din PIB, mai mare decât în Polonia (-6,5% PIB), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,5%).

Bugetul României, 2021 – 2024

12 state UE au consemnat anul trecut deficite mai mari decât limita prevăzută prin criteriile Maastricht, de -3% din PIB iar șase țări au reușit performanța de a înregistra excedente bugetare: Danemarca (+4,5% din PIB), Cipru (+4,1%), Irlanda (+4%), Grecia (+1,2%), Luxemburg (+0,9%) și Portugalia (+0,5%).

La finalul anului 2024, cele mai reduse datorii guvernamentale raportate la PIB s-au regăsit în Estonia (23,5% din PIB), Bulgaria (23,8%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (30,5%), Suedia (34%) și Lituania (38%). 12 țări au depășit pragul de 60% din PIB, stabilit prin aceleași criterii Maastricht, cele mai mari valori fiind consemnate în Grecia (154,2%), Italia (134,9%), Franța (113,2%), Belgia (103,9%) și Spania (101,6%).

De reținut, însă, aceste din urmă țări au o povară a datoriei publice comparabilă sau chiar mai redusă decât România, care a păstrat în anul curent un nivel de circa 7% al dobânzii la împrumuturile pe termen lung, cu mult peste cele ale statelor menționate, situate în intervalul 3% – 3,5%. 

Bugetul UE, 2021 – 2024

Pentru referință, menționăm că nivelul cheltuielilor publice pe ansamblul UE a fost anul trecut de 49,2% din PIB, în timp ce veniturile au totalizat 46% din PIB, de unde a rezultat un deficit de -3,2% din PIB, de puțin peste pragul teoretic acceptat. Pentru Zona Euro, s-a ajuns la -3,1% din PIB, cu cheltuieli de 49,5% din PIB și venituri de 46,4% din PIB. 

Astfel, dacă facem raportarea situației de la noi la media europeană, se poate observa avansul rapid al cheltuielilor spre uzanțele din alte țări membre (de la 78% în 2021 spre 89% în 2024), în timp ce veniturile bugetare au bătut pasul pe loc în ultimii trei ani în jur de 75% raportat la procentajul european în materie (și chiar un mic recul anul trecut, cu 34,2% la noi față de 46% în UE).

Este și explicația faptului că deficitul bugetar al României s-a deteriorat din 2022 încoace, până a ajuns să fie de trei ori mai mare decât pe ansamblul UE, unde apropierea de pragul de -3% s-a făcut treptat. Cert este că angajarea de cheltuieli europene fără susținere în venituri ne-a pus pe contrasens clar cu trendul european iar ajustarea va fi foarte dificilă.