BNR trebuie sa fie atenta la efectele negative asupra populatiei pe care le-ar putea provoca restrictiile dure de creditare impuse IFN-urilor

Autor: Bancherul.ro
2017-08-09 22:38

Nimeni nu e dispus sa se imprumute cu dobanzi de 50%, 100%, 500%, 1.000% sau chiar 7.000%, si totusi sunt foarte multi romani care o fac, din diverse motive: unii vor un credit mic si rapid, pe loc sau online, ceea ce bancile nu ofera, altii sunt in Biroul de Credit, lucreaza la negru sau cu salariu minim pe economie ori chiar mai mic, astfel ca nici ei nu sunt eligibili pentru un credit de la banca.

Si atunci acesti oameni au alternativa Institutiilor Financiare Nebancare (IFN-uri), care acorda credite online, in magazine sau la domiciliu, prin agenti, multe dintre ele fiind firme de creditare puternice, cu vechime indelungata in domeniu si in care oamenii au incredere, pentru ca altfel ar fi nevoiti sa apeleze la alte surse de creditare incerte, precum familia, sau nesigure si chiar periculoase, cum ar fi camatarii.

Trebuie sa luam in calcul si faptul ca atat noile tehnologii cat si cresterea importantei IFN-urilor pe piata financiara in general si a creditarii in particular schimba comportamentul clientilor, in sensul ca acestia sunt dispusi sa plateasca mai mult, in schimbul unor servicii mai convenabile si mai rapide, cum ar fi cele online sau la domiciliu, prin agenti. 

Mai ales ca nu este vorba de sume mari de bani, ci de unele destul de mici (cateva sute sau mii de lei), necesare de regula pentru nevoi urgente sau de criza, ceea ce reclama rapiditate in obtinerea banilor.

De aceea, si aceste aspecte, nu doar gradul de indatorare al populatiei in general sau dobanzile ridicate ale creditelor ar trebui luate in calcul de Banca Nationala a Romaniei (BNR) inainte de aplicarea noilor restrictii dure de creditare pe care are de gand sa le introduca din 1 octombrie IFN-urilor.

Mai ales ca numarul clientilor IFN-urilor este destul de ridicat, atingand chiar cifra de 1 milion. (vezi aici detalii)

Posibile efecte negative

Dupa cum se stie, numarul romanilor care lucreaza si obtin venituri fara acte in Romania este destul de mare. Un raport al Comisiei Europene arata ca munca la negru din Romania se ridica la 20% din PIB, adica in jur de 125 de miliarde de lei, in timp ce aproape doua milioane de romani sunt platiti cu salariuil minim pe economie, dar mai primesc suplimentar si bani nedeclarati, evitandu-se astfel plata impozitului.

Toti acesti oameni nu se califica pentru un credit de la banci, iar daca BNR va inaspri prea tare conditiile de creditare ale IFN-urilor, prin capital suplimentar sau plafonarea gradului de indatorare al clientilor, multi dintre ei nu se vor mai putea imprumuta nici la IFN-uri, si atunci am putea vedea doua efecte negative:

1. proliferarea imprumuturilor acordate ilegal si a camatarilor, cu consecinte sociale imprevizibile, precum acte de violenta, santaj etc.

2. scaderea gradului de incluziune financiara a populatiei si implicit a intermedierii financiare, aflata la un nivel redus, dupa cum se stie.

De aceea, BNR ar trebui sa analizeze cu atentie specificul creditarii IFN-urilor, care este diferit si mai complex decat al creditarii bancare, unde exista un grad de standardizare si de uniformizare a clientelei mult mai ridicate, iar valoarea imprumuturilor mult mai mare.

De exemplu, bancile acorda credite doar pe baza documentelor de venit, in special a celor raportate la ANAF, precum si raportarile de la Biroul de Credit, fara a mai lua in calcul alte venituri ale clientului sau ale familiei, averea de care acesta dispune, comportamentul sau prestigiul profesional sau social, dupa cum fac unele IFN-uri care acorda credite de consum la domiciliu, sau IFN-uri care acorda microcredite.

Aceste IFN-uri acorda imprumuturi cu ajutorul unor agenti care-i cunosc pe clienti, stiu ce venituri obtin, ce avere au, unde locuiesc, astfel ca vor lua in considerare la evaluarea riscului de credit si veniturile care nu apar in acte, dar care sunt destul de sigure.

Motiv pentru care BNR ar trebui sa fie mai flexibila cu IFN-urile decat cu bancile in privinta normelor de creditare, precum gradul de indatoare al clientilor, astfel incat sa nu sufoce brusc activitatea IFN-urilor si implicit accesul populatiei sau a micilor intreprinzatori la credite si microfinantari.

Ce restrictii vrea sa impuna BNR prin modificarea Regulamentului 20/2009

Restrictiile BNR vizeaza doar IFN-urile care acorda credite cu dobanzi foarte ridicate, mai exact cu valori de peste 300% la termen de maxim 15 zile, peste 100% la termen de pana la 3 luni si mai mari de 32,5% la creditele pe perioade de peste un an.

Astfel, IFN-urile care vor acorda credite cu dobanzi peste aceste niveluri vor avea de suportat doua consecinte: in primul rand, cerinta de capital pentru riscul de credit va creste de 10 ori, iar in al doilea rand, si poate mai important, ele vor fi trecute in Registrul Special al IFN-urilor, alaturi de IFN-urile care acorda credite cu volume mari, de peste 75 milioane lei in ultimele trei trimestre.

Odata intrate in Registrul Special, IFN-urile vor fi supravegheate de BNR si in consecinta vor fi nevoite sa obtina aprobarea bancii centrale pentru normele de creditare, care includ si gradul maxim de indatorare al clientilor.

In Registrul Special al IFN-urilor de la BNR figureaza in prezent 34 de entitati, marea majoritate fiind firme de leasing, carora li se adauga IFN-urile pentru credite de consum detinute de banci, precum BRD Finance, Unicredit Consumer Financing si BT Direct, precum si jucatorii mari pe piata creditelor de consum, precum Cetelem sau Ralfi.

Majoritatea IFN-urilor care acorda credite de consum cu dobanzi mari, online, mentionate de BNR, se afla in Registrul General al IFN-urilor, la sectiunea activitati multiple de creditare, care contine 145 de entitati. (Registrul General al IFN-urilor de la BNR)

In luna iunie, insa, una dintre principalele IFN-uri de pe piata creditelor online, Extra Finance, a intrat si in Registrul Special, acesta fiind singurul IFN intrat in Registrul Special al BNR in acest an. In 2016, un singur IFN, Finance One, care acorda microcredite pentru firme, a intrat in Registrul Special al BNR, in ultimii trei ani. (Registrul Special al IFN-urilor de la BNR)

Riscul de supraindatorare al clientilor este unul dintre argumentele principale ale BNR in emiterea noilor restrictii de creditare impuse IFN-urilor, insa banca centrala ar trebui sa ia in calcul, aici, si potentialele efecte adverse pe care le-am mentionat mai sus, daca normele de creditare ale IFN-urilor vor fi prea dure si putini clienti vor mai putea obtine imprumuturi.

(Vezi aici cum motiveaza BNR noile restrictii impuse IFN-urilor)

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 5290

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  credite noi  credite IFN  regulament BNR  Ocean Credit  

Comentarii

popescu
Creste CAMATARIA
Prin restrictia IFN-urilor impusa de BNR va creste camataria .............. Aceasta nisa de clienti nu are acces la credite bancare ceea ce va duce inevitabil la cresterea camatariei pe piata. Oare s-a facut vreun studiu de impact avand in vedere ca decizia se doreste implementata de la 01.10.2017. IFN-urile au fost consultate de BNR privind luarea acestor decizii? Cine are de castigat in urma acestor decizii? ..... Majaorarea de capital se poate efectua peste noapte de cate actionarii IFN-urilor? Cu siguranta mpdofocarile sunt abuzive din punct de vedera al modului de implementare si al rapiditatii de intrare in vigoare. Probabil reglementarile vor fi atacate la Curtea Constitutionala pentru ca este inadmisibil pentru orice investitor care isi creioneaza un plan de afaceri pe minim 12 luni sa se schimbe legislatia in mai putin de 2 luni astfel incat afacerea sa duca pana la inchiderea societatii. O astfel de masura trebuie sa aiba un termen de implementare de minim 12 luni. Este total abuziv ce se intampla si probabil BNR va suporta toate consecintele implementarii unor astfel de regulamente..... S-au molipsit de la Guvernul Grindeanu...

Buletin Legislativ
Efectele adoptarii acestei modificari legislative
Efectele adoptarii acestei modificari legislative • Din perspectiva instutitiilor financiare, impactul unei modificari legislative poate conduce la restructurarea activitatii de creditare si in final la faliment. Falimentul institutiilor financiare influenteaza in mod direct: a. piata muncii (somajul din aceasta ramura poate determina cheltuieli semnificative la bugetul de stat, aproximativ 10.000 de angajati); b. un deficit important la bugetul de stat rezultat din lipsa impozitelor achitate de institutiile financiare (sumele achitate cu titlu de contributii la bugetul de stat aferente celor aproximativ 10.000 de angajati ai institutiilor financiare nebancare sustin pensiile a unui numar de 50.000 de pensionari cu pensii mici); c. o destabilitate financiara si nesiguranta in randul celor aproximativ 1 milion de persoane cu credite acordate de aceste IFN-uri; • Din perspectiva consumatorilor, impactul intrarii in vigoare a propunerii legislative prin inchiderea sectorului financiar nonbancar si lipsa unor oferte de creditare (bancile comerciale au scazut sau eliminat oferta de credite de retail cu valori mici din cauza gradului foarte ridicat al creditelor neperformante din trecut) va conduce in mod clar la dezvoltarea unui sector nereglementat in care diverse persoane fizice vor acorda imprumuturi, iar nivelul dobanzii va fi stabilit intre parti doar la nivel declarativ fara sa se regaseasca in niciun document. Toate aceste operatiuni nereglementate vor aduce pe de o parte o crestere a nivelului infractionalitatii precum si un deficit de venituri la bugetul de stat.

Dan Radu
IFN
Nu mai exagerati, nu se va inchide sectorul IFN-urilor. Putina ordine insa este binevenita.



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook