BNR se asteapta ca Guvernul sa adopte masuri fiscale corective, pentru a se incadra in deficitul bugetar de 3%
Autor: Bancherul.ro
2017-07-10 22:00
BNR dezvaluie in minuta sedintei de politica monetara din 3 iulie ca unii dintre membrii sai cred ca Guvernul va adopta un set de masuri fiscale corective in cadrul viitoarei rectificari bugetare si va modifica legea salarizarii unitare, pentru a se putea incadra in deficitul bugetar de 3% din PIB.
Conducerea BNR mai atrage atentia si cu privire la ritmul "mult sub asteptari" a absorbtiei fondurilor europene.
"Unii membri ai Consiliului au făcut referire și la setul de măsuri care va însoți probabil implementarea legii salarizării unitare, de natură să atenueze efectele ei expansioniste, precum și la posibila adoptare de măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3 la sută din PIB. Probleme mai mari privind încadrarea execuţiei bugetare sub deficitul de 3 la sută din PIB ar fi consemnate în anul ce vine, au remarcat unii membri ai Consiliului – în lipsa unor măsuri de compensare. Totodată, a fost semnalată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020", se arata in minuta BNR.
Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 3 iulie 2017
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
Discuţiile au debutat cu evaluarea evoluţiei recente a inflaţiei. Membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a reluat tendința ascendentă în trimestrul II, după ce în martie a stagnat la 0,18 la sută, ajungând în luna mai la 0,64 la sută, uşor peste nivelul previzionat. În absența efectelor tranzitorii ale reducerii cotei standard a TVA la 19 la sută, rata anuală a inflației ar fi urcat la 0,96 la sută. Ascensiunea a fost susținută prioritar de componenta de bază a inflației și de categoria preţurilor administrate, secondate la distanţă de prețurile LFO. Efecte opuse au decurs din temperarea dinamicii anuale a preţului combustibililor, corelată cu evoluţia preţului internaţional al petrolului.
Membrii Consiliului au remarcat că inflaţia CORE2 ajustat a fost şi ea mai alertă decât s-a anticipat, rata sa anuală ajungând în luna mai la 1,29 la sută, de la 1,03 la sută în martie, în principal pe seama majorării prețurilor produselor alimentare procesate; în absența scăderii cotei standard a TVA, ea ar fi crescut la 1,47 la sută. S-a apreciat că evoluțiile relevă acumularea de presiuni inflaţioniste ale factorilor fundamentali, în particular a celor decurgând din poziția ciclică a economiei și din costurile unitare cu forţa de muncă. Acestora continuă însă să li se contrapună efecte dezinflaționiste directe și indirecte, având ca surse probabile concurența crescută pe diferitele segmente de piață reprezentative pentru coșul de consum și dinamica prețurilor internaționale ale unor materii prime, în principal a prețului petrolului, coroborată cu volumul crescut al importurilor.
Un factor dezinflaționist menționat recent și de Banca Centrală Europeană și de Banca Reglementelor Internaționale, pe care unii membri ai Consiliului l-au adus în atenție, îl reprezintă slăbirea mecanismului de transmisie dintre prețurile producției industriale și prețurile de consum. Aceasta pare să fie determinată de prezența lanțurilor globale de valoare, și în special a marilor retaileri, care internalizează o parte a creșterilor prețurilor producției industriale, inclusiv creșterea costurilor cu forța de muncă, fără a le mai trece în prețul final.
Membrii Consiliului au evidențiat accelerarea semnificativă consemnată de creșterea economică în primul trimestru al anului, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu - la 5,7 la sută, dinamică anuală, de la 4,8 la sută în trimestrul IV 2016 , care implică o deschidere mai amplă a excedentului de cerere agregată. S-a remarcat că sporul de dinamică a fost generat de această dată integral de cererea internă, a cărei dinamizare a beneficiat atât de aportul consumului gospodăriilor populaţiei - impulsionat de noile măsuri fiscale și salariale - cât și de cel al formării brute de capital fix, susţinută prioritar de construcțiile rezidenţiale şi, într-o măsură mai mică, de achiziţii de echipamente. În schimb, contribuția exportului net la avansul PIB a redevenit marginal negativă, în condițiile în care creșterea la maximul ultimilor trei ani a dinamicii exporturilor de bunuri şi servicii, în contextul revigorării cererii externe, a fost devansată de accelerarea ritmului importurilor, în bună măsură datorită integrării anumitor segmente industriale în lanţurile globale de valoare adăugată. Pe acest fond, dar și ca urmare a evoluției defavorabile a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, deficitul de cont curent și-a accentuat tendința de adâncire în raport cu aceeași perioadă a anului trecut - care nu este totuşi îngrijorătoare. S-a constatat că, în corelație cu evoluția exporturilor, producţia industrială a fost principalul resort al dinamizării PIB pe partea ofertei, creşterea ei anuală atingând maximul ultimelor 12 trimestre; serviciile au înregistrat în schimb o ușoară pierdere de ritm, valoarea adăugată brută a sectorului continuând, totuşi, să-şi consolideze ponderea majoritară în PIB, care a atins astfel un maxim istoric.
Membrii Consiliului au analizat apoi evoluţiile de pe piaţa muncii. S-a remarcat că efectivul salariaților din economie și-a continuat creșterea în intervalul martie-aprilie, iar rata şomajului s-a menținut la minimul istoric, pentru ca în mai să înregistreze o ușoară creștere. S-a exprimat preocuparea legată de tendința de tensionare a pieței muncii pe fondul sporirii marginale a ratei locurilor de muncă vacante. Aceasta s-ar putea prelungi în perioada următoare, date fiind perspectivele pozitive de angajare, dar și dificultăţile sporite întâmpinate în recrutarea de personal calificat, relevate de sondaje de specialitate, în special în cazul companiilor care îşi automatizează/modernizează procesul de producţie. S-a făcut referire și la implicaţiile la adresa PIB potenţial, implicit a sustenabilității creşterii economice, ale unor asimetrii între exigențele de performanță în activitatea economică din industrie și servicii și specializarea capitalului uman. Totodată, s-a arătat că în luna aprilie dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut s-a menținut la un nivel de două cifre, chiar dacă s-a temperat ușor în raport cu trimestrul I, iar costurile salariale unitare din industrie și-au reaccelerat substanțial creșterea în termeni anuali, pe fondul scăderii - posibil conjuncturale - a variaţiei anuale a productivității muncii.
În ceea ce priveşte condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul II 2017, în condiţiile creşterii cursului de schimb leu/euro şi a ratei anuale a inflaţiei, concomitent cu scăderea ușoară a randamentului mediu al depozitelor la termen, dar și cu relativa majorare a ratei medii a dobânzii creditelor noi. În acest context, s-a evidenţiat faptul că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit tendința ascendentă în luna aprilie, dar a rămas constantă în mai, sub impactul conjugat al slăbirii uşoare a ritmului de creștere pe segmentul societăţilor nefinanciare și al reaccelerării dinamicii creditului acordat populației, pe seama componentei pentru consum şi alte scopuri. A fost menţionat, de asemenea, trendul crescător al ponderii în total a creditului în monedă națională, care a urcat în mai la 59,3 la sută, evoluție de natură să certifice îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare și, în general, la creșterea robusteții economiei. Unii membri ai Consiliului au remarcat că atât condiţiile monetare cât şi măsurile de politică bugetară sunt stimulative.
Analizând viitoarele evoluții probabile ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen scurt reconfirmă perspectiva continuării accelerării inflației în lunile următoare. S-a observat că rata anuală a inflației se va menține probabil în viitorul apropiat pe o traiectorie ușor superioară celei evidențiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflației din mai 2017, în condițiile în care se anticipează o evoluție relativ mai alertă a inflației de bază, precum și a prețurilor administrate, doar parțial contrabalansate de o dinamică mai temperată a prețului internațional al petrolului. S-a făcut, de asemenea, referire la coordonatele și determinanții celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR; potrivit acesteia rata anuală a inflației este așteptată să reintre în interiorul intervalului de variație al țintei staționare în trimestrul IV 2017, să crească la 3,1 la sută în decembrie 2018, și să urce în martie 2019 în proximitatea limitei de sus a intervalului, pe fondul epuizării efectelor one-off ale eliminărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale și în condițiile creșterii presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor salariale unitare.
Din această perspectivă, o relevanță deosebită a fost atribuită de membrii Consiliului și noilor evaluări privind creșterea economică pe termen scurt, care relevă o revizuire semnificativă în sens ascendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru trimestrul II, și doar marginală în sens opus a celei anticipate pentru trimestrul III, implicând, inclusiv în condițiile accelerării mult peste așteptări a creșterii economice în primul trimestru, o deschidere considerabil mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB în perspectivă apropiată. S-a sesizat că, în raport cu trimestrul I 2017, creșterea economică este așteptată totuși să decelereze pe parcursul intervalului vizat de proiecția pe termen scurt, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a arătat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată desemnează consumul privat drept unic determinant al creșterii economice robuste din trimestrul II, contribuțiile celorlalte componente ale cererii agregate prefigurându-se a rămâne sau a deveni negative.
Membrii Consiliului au observat că riscuri în sens ascendent la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR decurg și din revizuirea în sus de către băncile centrale și de către instituțiile financiare internaționale a proiecțiilor privind creșterea economică în zona euro și UE. Acesteia i se alătură relativa echilibrare recentă a balanței riscurilor la adresa perspectivei creșterii economice în zona euro, inclusiv în contextul atenuării unor probleme ale sistemului bancar și a unor riscuri politice din zona euro, precum și al consolidării redresării economiei globale și al revigorării comerțului internațional.
În același timp, însă, membrii Consiliului au constatat o semnificativă creștere a incertitudinilor circumscrise perspectivei pe termen scurt și mediu a conduitei politicii fiscale și celei de venituri, de natură să genereze incertitudini sporite și riscuri în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației. Acestea au ca principale surse, pe de o parte, legea salarizării unitare promulgată de curând - al cărei mod de implementare este totuși greu de previzionat, fiind condiționat de îndeplinirea anumitor cerinţe -, și, pe de altă parte, noile măsuri și inițiative legislative anunțate în sfera taxării şi impozitării, a salariilor și pensiilor, precum şi a cadrului de funcționare a firmelor, cu potențiale implicații, atât asupra caracterului politicii fiscale și a impulsului fiscal, cât și asupra încrederii și veniturilor companiilor și ale populației, implicit asupra comportamentului investițional și a celui de consum. Multele neclarități, precum și absența unor repere privind măsurile concrete şi calendarul de implementare, fac însă deocamdată imposibilă evaluarea efectelor macroeconomice și structurale potențiale.
Unii membri ai Consiliului au făcut referire și la setul de măsuri care va însoți probabil implementarea legii salarizării unitare, de natură să atenueze efectele ei expansioniste, precum și la posibila adoptare de măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3 la sută din PIB. Probleme mai mari privind încadrarea execuţiei bugetare sub deficitul de 3 la sută din PIB ar fi consemnate în anul ce vine, au remarcat unii membri ai Consiliului – în lipsa unor măsuri de compensare. Totodată, a fost semnalată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020.
Au fost menţionate, de asemenea, de către unii membrii ai Consiliului riscurile în sens descendent la adresa perspectivei inflației interne induse de recenta revizuire ușoară în sens descendent a prognozei inflației pe termen mediu în zona euro ca şi de efecte ce decurg din globalizarea lanţurilor de producţie pe plan mondial. S-a arătat că, potrivit evaluărilor BCE, dinamica încă joasă a inflaţiei din zona euro reflectă efectele exercitate, printre altele, de şocurile globale, în principal de evoluția preţului petrolului, de schimbările produse pe piaţa muncii, inclusiv în contextul reformelor structurale, precum şi de influenţa pe care o are inflaţia scăzută din trecut asupra aşteptărilor inflaţioniste, implicit a procesului de stabilire a salariilor; un rol semnificativ îl deține probabil și comportamentul marilor lanțuri comerciale. Au fost semnalate și incertitudinile circumscrise negocierilor pentru Brexit și politicilor economice ale administrației SUA, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice a zonei euro/UE și a celei globale, implicit pe plan intern. Unii membri ai Consiliului au considerat că pe termen mediu nu sunt elemente care să provoace șocuri în evoluția prețurilor produselor de consum, mai ales în condițiile previzibile ale unui an agricol bun. Totodată, au fost discutate potențiale influențe exercitate de conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale asupra pieței financiare locale, implicit asupra cursului de schimb al leului, inclusiv în conjunctura economică și financiară regională actuală și de perspectivă. În acest context, s-a subliniat de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
Taguri: comisioane card Banca Nationala a Romaniei (BNR) dobanda de politica monetara inflatia cont bancar firma
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Noutati BNR
Tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR
În ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, conform unui comunicat al BNR, in care se adauga: Videoclipurile folosesc fraudulos detalii
BNR este optimista la inceput de an privind inflatia si cresterea economica
Banca Nationala a Romaniei (BNR) incepe optimista inceputul de an 2024, cu anticipatii de scadere a inflatiei si de crestere a economiei mai mult decat spera. "Noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu detalii
Dobanda BNR ramane 7%
Comunicat BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2024, a hotărât următoarele: - detalii
Lichiditatea si solvabilitatea sectorului bancar sunt adecvate, conform CNSM
Comunicat de presa:
Ședința CNSM din data de 14 decembrie 2023
În data de 14 decembrie 2023 s-a desfășurat cea de-a patra ședință din acest an a Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială detalii
- Banca Națională a României organizează expoziția Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I - 100 de ani de istorie militară
- Dobanda BNR ramane 7% pana la sfarsitul anului 2023
- Bancile isi majoreaza rezervele de capital
- BNR mentine dobanda de politica monetara la 7%
- Atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon) în numele BNR
- BNR anticipeaza o crestere modesta a economiei in urmatoarea perioada
- Inflatia va scadea la o cifra in trimestrul 3 din 2023, estimeaza BNR
- Moneda de argint cu Nichita Stanescu, emisa de BNR
- BNR mentine dobanda la 7%
- BNR: cresterea economica va decelera semnificativ in 2023, dar in 2024 se va revigora mai vizibil decat se anticipa
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- Băncile din România nu au majorat comisioanele aferente operațiunilor în numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB după prima lună a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a încheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficială
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime după primele zece luni ale anului
- Deficitul contului curent, redus cu 24% după primele nouă luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- România - prima în UE la inflație, prin efect de bază
- Inflația anuală, în scădere la 7,23%
- Avansul PIB pe 2023, recalculat la 2,1%. Rezultatul nominal, majorat cu circa 15 miliarde lei
- Produsul Intern Brut (PIB), modificat in prognoza de iarna
- Costul împrumuturilor pe termen lung, scădere la 6,14% în ianuarie 2024
Ministerul Finantelor
- Datoria publică, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce în ce mai mare la început de an
- Deficitul bugetar după 8 luni, încă mai mare față de rezultatul din anul trecut
- Deficitul bugetar, cvasistaționar în iunie dar problematic la mijlocul anului
- Datoria publică a trecut din nou pragul de 50% din PIB pe date operative
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- România, țara UE cu cea mai mare creștere a costului salarial
- Deficitul comercial în prima lună a anului, la cea mai mică valoare din septembrie 2021 încoace
- Prețurile industriale la intern, în scădere anuală cu 8%
- Prognoza CE pentru România, mai pesimistă decât cea a CNSP
- România, pe primul loc în UE la inflația anuală in ianuarie 2024
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- România, pe ultimul loc în UE la evoluția productivității muncii în agricultură
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite caută soluții pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
- Rolul Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) in sustinerea stabilitatii financiare
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitățile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to €92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- România, pe locul 2 în UE la creșterea comerțului cu amănuntul în ianuarie 2024
- Comerțul cu amănuntul, în creștere cu 1,9% pe anul 2023
- Comerțul cu amănuntul, în creștere pe final de an
- Comerțul cu amănuntul, stabilizat la +2% față de anul anterior
- Creșterea economică, doar 1,1% după primele trei trimestre ale anului curent
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea împotriva dezastrelor, valabilă și in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
Refinantare
... detalii
-
tema
Salutare tuturor! Vreau să împărtășesc experiența mea cu online-credit.ro - o soluție ... detalii
-
Cont restricționat la ing
... detalii
-
Restricție cont
Buna mi sa restricționat contul la ing după ce am primit o sumă de la o vecina de a mea și mia ... detalii
-
Intrebari
1.) Din total active: cat reprezinta creditele acordate si cat reprezinta titlurile de stat? 2.) ... detalii