BANCI | Interviu

Bancile romanesti au ramas codase la adoptarea standardelor SEPA, care presupun ieftinirea considerabila a platilor in euro

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2014-12-11 00:05

Bancile romanesti au ramas in urma celor din statele vecine in privinta gradului de adoptie a platilor in euro tip SEPA (Single Euro Payments Area), care inseamna reducerea drastica a comisioanelor pentru transferurile externe, pana la nivelul celor practicate in interiorul tarii. De fapt, acesta este si obiectivul SEPA: de a alinia costurile din toate statele zonei euro la cele practicate intern de fiecare tara, atat in privinta costurilor cat si a timpului de efectuare a unui transfer.

Astfel, rata de migrare la SEPA Credit Transfer (tranferurile interbancare in euro) a crescut in Romania de la 31,2% in 2013 la doar 39,5% in 2014, in comparatie cu un grad de migrare de 61,95% in Ungaria, 99,21% in Polonia sau 100% in Marea Britanie si Danemarca, dintre tarile din afara zonei euro.

Asta chiar daca tarile din afara zonei euro vor fi obligate sa adopte standardele SEPA abia din octombrie 2016, spre deosebire de statele din zona in care circula moneda unica europeana, unde aceste plati au devenit obligatorii de la 1 februarie 2014, atat in privinta transferurilor cat si a operatiunilor tip direct debit, fiind si operationale, intrucat gradul de migrare este de aproape de 100%.

Ce inseamna asta, practic? De exemplu, daca un german tranfera o suma de bani in Italia, va plati acelasi comision ca in cazul in care efectueaza acelasi transfer in Germania.

Impactul adoptarii standardelor SEPA este destul de mare pentru clientii bancilor romanesti, care in prezent platesc niste comisioane exagerat de ridicate pentru platile in euro, costuri impuse de organizatia de plati intenationala SWIFT.

Cat platim pentru un transfer de 100 de euro la BCR, BRD si Raiffeisen Bank

Asadar, daca vreau sa transfer, de la un ghiseu BRD, suma de 100 de euro din contul meu intr-un cont al unei banci straine, va trebui sa platesc comisionul de transfer de minim 15 euro, plus comisionul SWIFT de inca 15 euro, plus optiunea OUR (ca sa nu mai plateasca nimic destinatarul banilor) de 10 euro, in total 40 de euro.

La BCR, pentru aceeasi suma transferata de la ghiseul bancii la o alta banca straina, trebuie platit comisionul de transfer de 30 de euro, plus comisionul OUR de 15 euro, in total 45 de euro.

Citeste stirea integral pe GhiseulBancar.ro

“Daca initial am tinut pasul cu alte tari in privinta adoptarii SEPA, in ultimii ani am ramas in urma, de aceea ar trebui sa facem ceva pentru a impulsiona aceste plati”, crede Rodica Tuchila, responsabila acestui proiect in cadrul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).

Doar 25 de banci romanesti dintr-un total de 40 au aderata pana acum la SEPA Credit Transfer, dintre care 7 sucursale ale bancilor din statele membre UE si 1 institutie de plati. In privinta SEPA Direct Debit, doar 2 banci au aderat pana in prezent, debitul direct, care presupune plata automata a facturilor si altor obligatii periodice, fiind un serviciu financiar foarte slab dezvoltat in Romania, comparatie cu tarile europene avansate economic.

Transferurile tip SEPA (SCT) au in Romania o pondere de 35% din numarul total de plati in euro, fiind vorba de aproximativ 650.000 de plati la finalul lui 2013 (vezi graficul prezentat de Tuchila).

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii