Bancherii cer BNR sa ia masuri de criza pentru protectia bancilor si clientilor acestora

Bancherii au solicitat Băncii Naţionale a României (BNR) schimbarea regulamentului privind provizioanele, perioada de executare, reeşalonările creditelor şi rezervele minime obligatorii (RMO) la liniile de credit, a declarat, luni, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.rnrn”Consiliul de Administraţie al ARB a făcut, acum câteva zile, mai multe propuneri Băncii Naţionale”, a arătat Gheţea.rnrnEl a spus că ARB a propus băncii centrale să încurajeze reeşalonările şi rescadenţările de credite, proceduri pe care băncile comerciale au început să le implementeze deja.rnrn”În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului”, a continuat Gheţea.rnrnTotodată, ARB a propus ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile, iar băncile trebuie să facă provizioane.rnrnÎn prezent, la realizarea provizioanelor, se ia în considerare tot creditul.rnrnReferitor la executarea silită, Gheţea a arătat că trebuie să se găsească o posibilitate de a majora perioada, de la 90 de zile, la 120 sau 150 de zile.rnrnARB a mai solicitat ca BNR să recunoască titlurile de stat ca o posibilă alternativă atunci când apare o criză de lichiditate la bănci.rnrn”În contextul actual, (…), titlurile de stat ar trebuie să fie considerate ca o garanţie bună când apare o criză de lichiditate”, a spus Gheţea.rnrnDe asemenea, ARB a mai cerut schimbarea modalităţii în care sunt evaluate, la sfârşitul fiecărui an, titlurile de stat şi operaţiunile swap, “astfel încât metodologia de calcul să se apropie cât mai mult de cea pe care comitetul de la Basel vrea să o introducă”, a spus Gheţea.rnrnGheţea a arătat că, în condiţiile care liniile de finanţare de la băncile comerciale sunt mai puţin active şi se vorbeşte din ce în ce mai mult de o finanţare de la instituţii internaţionale, precum FMI sau BERD, ARB sugerează să se revină la o normă mai veche prin care liniile de finanţare de la instituţiile internaţionale să nu fie luate în considerare în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii.rnrn”Astfel, băncile ar putea avea acces la fondurile de care au nevoie”, a explicat Gheţea.rnrnConsiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis, miercuri, 4 februarie, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale, la 10% pe an, şi să menţină nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 18%, şi celor în valută, la 40%.rnrn