Bancherii acuza BNR: nu intelegem de ce se restrictioneaza creditele destinate investitiilor

Dupã ce Misu Negritoiu, presedintele ING, a criticat recent destul de dur politica monetarã a Bãncii Nationale, acum un alt bancher, Gerald Schreiner, presedintele Volksbank, acuzã BNR de faptul cã descurajeazã investitiile în economie. Este vorba de faptul cã banca centralã impune bãncilor un nivel de rezerve minime obligatorii exagerat de mare, de 20% în cazul creditelor în lei si de 40% la cele în valutã, cu scopul de a restrictiona consumul, fãrã a fi interesatã unde merg respectivele împrumuturi: spre consum sau spre investitii. ½Înteleg foarte bine strãdania celor de la BNR de a scãdea inflatia prin mãsuri de restrictionare a consumului, însã cred cã banca centralã ar trebui sã se gândeascã cã prin aceste mãsuri loveste si în întreprinzãtori, persoane fizice sau companii, care fac investitii, de care România are atâta nevoie½, a declarat Schreiner, în cadrul unei conferinte de presã.rnrnEl a spus cã rezervele minime obligatorii majoreazã costul unei finantãri obtinute de o firmã din România cu pânã la trei puncte procentuale la nivelul dobânzii. Consecinta: companiile puternice care au nevoie de finantãri recurg fãrã probleme la serviciile bãncilor din tãrile vecine, precum Ungaria, Cehia sau Austria, chiar dacã este vorba de bãnci prezente si în România, precum Volksbank, Erte Bank sau Raiffeisen Bank. Fapt care nu face altceva decât sã adânceascã si mai mult deficitul extern, întrucât este vorba de valutã care intrã în tarã, lucru recunoscut de altfel si de Mugur Isãrescu, guvernatorul BNR. rnrnªi astfel se declanseazã un efect de bulgãre de zãpadã, întrucât deficitul extern mare afecteazã cursul valutar si încrederea investitorilor în România. Mai grav, în ceea ce priveste IMM-urile sau microîntreprinderile, accesul acestora la finantãrile mai ieftine de afarã este destul de dificil, asa încât sunt nevoite sã se împrumute de la bãncile românesti, la un cost mai mare. Cost care este reflectat în competitivitatea produselor si serviciilor firmelor românesti, mai precis produse de o calitate mai slabã decât cele europene sau mai scumpe. Adicã inflatie. ªi astfel se închide cercul vicios produs de rezervele minime obligatorii.rnrnPresedintele Volksbank merge si mai departe, spunând cã rezervele minime obligatorii nici mãcar nu au avut un efect scontat de BNR, mai precis scãderea inflatiei, întucât de la mãsura de majorare a acestora, în urmã cu doi ani, inflatia în loc sã scadã a crescut. Dar ce ar trebui sã facã, în acest caz, banca nationalã? Schreiner crede cã mai potrivitã ar fi o diferentiere a rezervelor: pentru creditele de consum, nivelul acestora poate sã creascã chiar si la 100% din volumul creditelor, pentru a se curma consumul, însã pentru creditele de investitii, sau cele imobiliare, rezervele ar trebui reduse. El a dat si un exemplu, cel al Serbiei, unde se procedeazã asemãnãtor.rn