Institutul Național de Statistică a păstrat avansul PIB în prima jumătate din 2025 față de aceeași perioadă din 2024 la numai +0,3% în termeni reali, deși varianta ajustată sezonier a arătat o creștere de +1,5%.
Rezultatul anual brut pe T2 2025 a fost același cu cel din T1 2025 (+0,3%), cu observația că datele ajustate după raportarea la baza constituită de anul 2020 au condus la un avans de +1,2%.
Astfel, recalcularea făcută în varianta provizorie 2 și care va rămâne valabilă până la anul (când va fi dată publicității valoarea semidefinitivă) a dat următoarele valori pentru avansul trimestrial măsurat pe ultimii trei ani în termeni bruți, cu observația importantă că reașezarea a dus valoarea PIB pentru anul 2024 la 0,9% în varianta semidefinitivă, de la +0,8% în cea provizorie.
De reținut, creșterea economică va trebui să fie cu mult mai robustă în partea a doua a anului curent pentru a mai ajunge la nivelul prognozat curent, de +0,6% (considerabil redus față de valoarea inițială de 2,5%, utilizată la construcția bugetară). La o distribuție uzuală de 45% din PIB în S1 și 55% din PIB în S2, ar fi nevoie de un nivel de +0,85% în semestrul al doilea din 2025, care apare destul de optimist.
Iată cum se prezintă în varianta provizorie 2 și evoluția economiei de la un trimestru la altul pe seria ajustată sezonier, unde se remarcă persistența creșterii zero față de trimestrul anterior la fiecare început de an, precum și faptul că valoarea cea mai ridicată înregistrată în ultimii trei ani s-a consemnat în T2 2025, ceea ce ar trebui să fie un motiv de încredere în reluarea creșterii economice.

Din păcate, datele curent calculate și oficial prezentate arată că efectul de bază a fost favorabil în primele două trimestre ale anului curent dar situația se va inversa în T3 și T4, ceea ce nu va ajuta la înregistrarea unei creșteri economice semnificativ mai mari în S2 față de S1. Mai mult, rezultatul nominal brut pentru T2 a fost deja redus în varianta provizorie 2 față de cea provizorie 1 cu circa patru miliarde lei, de la 450,5 miliarde lei la 446,5 miliarde lei.
Reamintim că de nivelul PIB nominal avut în vedere pentru 2025, de care depind alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu deficitul bugetar), este de 1.902 miliarde lei. Ceea ce ar însemna un necesar de realizat în a doua parte a anului de circa 1.080 miliarde lei, cu peste 30% mai mare în termeni nominali față de S1 2025, când rezultatul comunicat oficial a fost de circa 822 miliarde lei.
Pe categorii de resurse în formarea PIB, evoluții negative în volumul de activitate pe S1 au consemnat activitățile profesionale (-2,8%), industria (-1,4%) și intermedierile financiare (-0,4%). De reținut, valoarea realizărilor a scăzut chiar și în termeni nominali pentru activitățile profesionale, industrie și agricultură.
Singurul sector economic care a performat în prima jumătate din 2025 a fost cel al construcțiilor, a cărui contribuție la creșterea economică de +0,3% a fost de 0,2 puncte procentuale (pp). Comerțul și IT-ul au mai venit fiecare cu 0,1 pp, în timp ce influența negativă a fost semnificativă pe partea de activități profesionale (-0,3 pp).

Pe partea de utilizare a PIB, se observă consumul final efectiv în scădere cu -0,2% deși gospodăriile populației au avut o creștere de +0,3%. Explicația este evoluția în scădere marcată a cheltuielilor pentru consumul final individual al administraţiilor publice (-2,9%). Formarea brută de capital fix a avut un ritm de +1,3%.
Problemă majoră, s-a menținut un deficit extern exagerat, în contextul în care exportul de bunuri și servicii a consemnat un ritm de +3,6% însă importurile au crescut cu +6,8% iar deficitul de circa 52,27 miliarde lei a reprezentat 6,3% din PIB, de la 5,8% din PIB în S1 2024 și 4,2% în prima jumătate a anului 2023.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele nouă luni din 2025 un deficit de 22.275 milioane euro, cu 8,6% mai mare față de aceeași perioadă a anului... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în septembrie 2025 cu 0,5% față de luna anterioară însă a crescut cu 1,3% după ajustarea cu... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în septembrie 2025 cu 0,87% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de scădere și... detalii
România a avut în 2024 cel mai mare deficit public dintre statele membre UE, potrivit datelor certificate de Eurostat. Calculul pe contabilitate ESA, ce asigură comparabilitatea între țări, a dat... detalii
Avansul PIB în prima jumătate din 2025, confirmat la doar +0,3%
România, pe podiumul creșterilor lunare de prețuri în UE
Deficitul contului curent, în creștere cu doar 4%
Distrugerea creativă și tehnologia au câștigat Premiul Nobel
România, pe locul trei în UE la creșterea costului muncii în T2 2025
Prețurile industriale - creșterea anuală a continuat, în pofida ajustării lunare
-4,54% din PIB, deficit bugetar pe primele 8 luni
Producția industrială, -1,3% pe primele șapte luni ale anului
Deficitul contului curent, +17% pe primele șapte luni ale anului
Majorarea TVA a urcat inflația anuală la 9,85%