BANCI | Interviu

Asmus Rotne, directorul general ajunct al ProCredit Bank: Creditele in lei pentru IMM-uri s-au scumpit

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2008-10-01 10:42

Profitul ProCredit Bank a scazut la jumatatea acestui an fata de aceeasi perioada a anului anterior, in special pe fondul investitiilor realizate cu deschiderea de noi sucursale, spune Asmus Rotne, directorul general ajunct al ProCredit Bank Romania.

„Am inchiriat aceste sucursale, deci platim chirii, am cheltuit cu pregatirea personalului. Noile unitati inca nu produc la capacitate maxima, dar au solicitat o serie de cheltuieli, de aici si castigurile in scadere. Avem un plan ambitios de extindere si pentru anul viitor. Vrem sa terminam anul acesta cu 40 de sucursale, iar in 2009 sa le mai adaugam 20 de unitati”, a declarat Asmus Rotne, intr-un interviu publicat de Daily Business.

„Pentru acest an, cred ca va fi un profit sub estimarile noastre initiale. Cum spuneam, impactul pe care criza financiara l-a avut asupra noastra a fost acela de crestere a costurilor. Profitul a fost afectat, deoarece ne-am micsorat marginile, si am suportat unele costuri fara a le mai transfera clientului. Costul nostru cu depozitele, cu dobanzile pe care le-am acordat la depozite, cat si al celor la refinantare, au crescut mai mult decat am crescut dobanzile la imprumuturi. Asta inseamna ca, pe viitor, va trebui sa ne marim serios portofoliul de credite pentru a ajunge la tintele de profit pe care ni le-am propus”, spune Asmus Rotne.

Creditele in lei pentru IMM-uri s-au scumpit cu minim 3%

Asmus Rotne: Cea mai mare parte a creditelor noastre sunt in lei, respectiv 80% din portofoliu. De la inceputul anului, cresterea pentru noile credite a fost de 3 puncte procentuale. E vorba de creditele pentru clientii cu afaceri mici unde avem dobanzi fixe, deci e o crestere totala a costului. La creditele cu dobanda variabila, cresterea costurilor a fost generata in special de majorarea dobanzilor interbancare. Majorandu-se primele de risc la refinantari, am crescut insa si noi marginile. N-as putea mentiona cu cat, au fost cresteri diferite de la produs la produs.

Clientii care au luat credite legate de Robor trebuie sa plateasca acum semnificativ mai mult. De aceea, ca banca, trebuie sa fii foarte atent atunci cand acorzi creditele si cand le explici clientilor produsul. Clientul trebuie educat pentru a intelege ca rata nu e fixa, ci fluctuanta, si atat cresterea cat si scaderea sunt posibile. Cred ca nu toate bancile explica asta clientilor.

Nu variatia ne-a creat probleme. Problema cu Robor ar fi mai degraba aceea ca in tranzactiile pe care bancile le fac intre ele, nu coreleaza valoarea dobanzii cu perioada pe care aceasta este acordata. Cand accesezi un credit in lei pe interbancar, creditorul poate decide ca nu te va imprumuta la dobanda la 6 luni, ci la cea overnight sau la cea pe o saptamana. Deranjeaza faptul ca este mai degraba o dobanda teoretica si nu una efectiva.

Credite in principal in lei

Majoritatea clientilor nostri au veniturile in lei, si atunci le este mai greu sa plateasca ratele unui credit in valuta. In rastimp de un an clientul ar fi trebuit, doar ca urmare a deprecierii, sa suporte o crestere a ratei de circa 20%. In prezent, cea mai mare parte din finantari vine din depozite. Pe termen lung dorim sa marim ponderea depozitelor in totalul finantarilor.

Dincolo de cresterile observate la dobazile interbancare, prima de risc pentru Romania, cuprinsa in marja creditului, a crescut in ultimele 12 luni cu circa 1 punct procentual.

Despre impactul crizei financiare

Asmus Rotne: Cred ca afecteaza piata locala, dar nu direct. Nu cred ca bancile romanesti au avut expuneri semnificative pe bancile afectate. Dar cred ca va exista un impact prin faptul ca finantarea externa va deveni si mai putin accesibila si prin faptul ca preturile pe piata imobiliara ar putea sa scada. O mare parte din cresterea de preturi din anii anteriori s-a datorat faptului ca oameni din afara investeau bani aici. Iar acum, investitorii sunt mult mai reticenti.

Comentarii

enomis
oare mi-o mari salariu'...ha ha hilarious
pai cum sa fie bine!dar daca ai o nevasta ca a lui atunci NU e bine...lucrez pt el,e un mare zgarcit,au venit sa se imbogateasca pe pielea noastra,la noi in tara sa faca pe smecherii....who wants detailes?



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii