Academician Mugur Isarescu: 9 lectii din actuala criza financiara
Autor: Bancherul.ro
2009-04-15 09:22
Discursul guvernatorui Mugur Isarescu, sustinut la Academia Romana:
Domnule Preşedinte al Academiei Romāne,
Stimaţi colegi academicieni,
Doamnelor şi domnilor,
Despre cauzele crizei financiare actuale şi despre modul īn care afectează ea economia romānească am vorbit recent la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi la Universitatea Transilvania din Braşov.
Permiteţi-mi să amintesc aici doar că actuala criză din piaţa de mortgage din SUA a fost doar declanşatorul crizei financiare mondiale. Cauzele profunde au fost atāt de natură macroeconomică cāt şi de natură microeconomică.
Lichiditatea abundentă a făcut ca anumite cauze microeconomice, cum ar fi securitizarea, dezintermedieri financiare, fisuri īn modelul de afaceri ale agenţiilor de rating şi dereglementări excesive, să se combine şi să conducă la criza financiară de astăzi.
Gradul de afectare a economiilor lumii de către această criză depinde de vulnerabilităţile fiecărei economii şi de expunerea acestora la activele toxice.
Modul īn care se răspunde la criză depinde de principiile fundamentale īn care credem, de resursele disponibile, de instituţiile şi instrumentele pe care le putem folosi.
O listă sumară a lecţiilor trebuie să reflecte toate aceste aspecte. Ce am īnvăţat, sau credem că am īnvăţat, despre cauzele crizei; despre eficienţa texturii instituţionale şi a setului de instrumente disponibile; şi, nu īn ultimul rānd, despre cum e mai bine să fii poziţionat cānd apare o criză.
Cu aceste criterii am să prezint nouă lecţii, dintre care şapte au valabilitate generală, iar două sunt īn mod special valabile pentru economii emergente, cum este şi Romānia.
Ca să elimin orice posibilă confuzie, doresc să precizez de la īnceput la ce NU se referă lecţiile pe care le voi prezenta.
Unu, ele nu se adresează problemei ciclurilor economice mai scurte sau mai lungi şi nu sugerează că o criză īncheie un ciclu economic.
Doi, lecţiile nu răspund la īntrebarea dacă vom putea vreodată evita o criză financiară.
1. Nivelul scăzut al inflaţiei nu reprezintă o condiţie suficientă pentru asigurarea stabilităţii financiare pe termen lung. Experienţele anterioare păreau să confirme viziunea că inflaţia este principala sursă de instabilitate financiară.
De obicei, perioadele caracterizate de inflaţia īnaltă au fost şi cele cu instabilitate financiară severă şi crize la nivelul sectorului bancar, sau au fost urmate de recesiune īn urma adoptării de către autorităţi a unor măsuri inadecvate de temperare a inflaţiei.
Criza financiară mondială actuală a apărut după aproape două decenii de inflaţie relativ scăzută şi stabilă. O serie de factori au făcut ca inflaţia scăzută să coexiste cu lichiditatea abundentă.
Aceasta din urmă şi suprasaturarea cu economii au menţinut ratele dobānzii şi volatilitatea la niveluri joase.
Toate acestea au dus la crearea unei texturi financiare noi, īn care modelul de intermediere bancară s-a schimbat de la originate and hold la originate and distribute.
Noile produse şi instituţii care au modificat materialul din care era făcut pānă acum 30 de ani sistemul financiar au dus la apariţia crizei financiare actuale.
Criza financiară a fost declanşată de criza subprime din SUA, aşa cum am menţionat.
La rāndul ei, aceasta a apărut datorită faptului că Fed-ul a fost nevoit, īn condiţiile descrise mai sus să crească ratele dobānzii pentru a apăra inflaţia.
Dar cu noua textură economică, creşterea ratelor dobānzii a dus la criza financiară.
Concluzia mea este că lichiditatea abundentă a schimbat sistemul financiar pānă la limite la care politica monetară a ajuns īn capcană. Inacţiunea ar fi dus la creşterea inflaţiei.
Acţiunea a dus la instabilitate financiară. Dacă reglementarea şi supravegherea ar fi prevenit acumularea excesivă a riscurilor de către investitori, creşterea ratelor dobānzii nu ar fi putut duce la apariţia instabilităţii financiare.
Aceste evoluţii arată că politica monetară şi reglementarea şi supravegherea trebuie să conlucreze eficient.
Ceea ce nu s-a īntāmplat īn ultimii ani īn unele economii importante ale lumii. Cāteodată politica monetară a fost prea laxă, inclusiv īn raport cu sistemul de reglementare şi supraveghere existent.
2. La anumite perioade, reglementarea şi supravegherea rămān īn urma pieţelor. Pieţele găsesc īntotdeauna calea spre a inova pentru că permanent agenţii economici sunt īn competiţie pentru a satisface nevoi reale.
Inovaţiile cresc eficienţa cu care nevoile sunt satisfăcute şi din acest motiv procesul de inovare nu va īnceta niciodată.
Chiar dacă se pun bariere administrative, pieţele tot găsesc soluţii pentru a satisface cererea. Un exemplu clar l-am avut atunci cānd BNR a īncercat să reducă ritmul frenetic
al creditării īn valută.
Am utilizat bariere administrative, dar eficacitatea lor a fost limitată şi am constat că aveau efecte secundare mai mari decāt beneficiile. Din acest motiv le-am şi īnlăturat relativ rapid.
Acest proces de inovare poate fi atāt de dinamic şi de sofisticat īncāt cei care reglementează sau supraveghează pieţele pot rămāne īn urmă.
Este relevantă, īn acest sens, o frază din declaraţia din 2 aprilie a liderilor G20, pe care o citez aici: Reglementatorii şi supraveghetorii trebuie să (...) sprijine competiţia şi dinamismul şi să ţină pasul cu inovaţiile pieţei.
Un consilier al meu a spus că această frază este o recunoaştere a faptului că actuala criză financiară nu este un eşec al pieţelor, ci mai degrabă a incapacităţii instituţiilor de reglementare şi supraveghere de a se adapta la realităţile pieţei.
Eu aş vrea să spun că este, īn acelaşi timp, şi o ghidare despre modul īn care trebuie să se ţină pasul cu inovaţiile pieţei.
Este important ca echilibrarea celor două să se facă prin perfecţionarea structurilor de reglementare şi supraveghere şi nu trebuie vreodată ca acest proces să
rezulte īn frānarea competiţiei sau a energiilor creatoare ale agenţilor economici.
3. Īn UE ne lipsesc unele instituţii. Acest lucru este evidenţiat foarte clar īn Raportul de Larosiere. Īn capitolul dedicat măsurilor reparatorii īn domeniul supravegherii financiare din UE se propune o reformă structurală
care are īn vedere două domenii: supravegherea macroprudenţială şi supravegherea microprudenţială.
Raportul consideră justificată īnfiinţarea Consiliului European de Risc Sistemic (CERS). Acesta ar trebui să colecteze informaţii despre riscurile şi vulnerabilităţile macroprudenţiale din toate sectoarele financiare din UE.
Consiliul va emite avertizări despre riscuri şi va adopta recomandări de politică economică.
O altă instituţie propusă de Raport este Sistemul European al Supravegherii Financiare, īn cadrul căreia comitetele de nivel 3 (CEBS, CEIOPS, CESR) vor fi transferate īn trei noi autorităţi europene: Autoritatea Europeană Bancară, Autoritatea Europeană a Valorilor Mobiliare şi Autoritatea Europeană a Asigurărilor.
Aceste trei autorităţi vor avea puteri sporite īn ceea ce priveşte supravegherea şi autorizarea unor instituţii
specifice la scara UE, dar eu vreau să subliniez rolul coordonator puternic pe care īl va avea SESF.
Faptul că Consiliului European de Risc Sistemic va funcţiona sub auspiciile BCE şi ale Sistemului European al Băncilor Centrale īnseamnă ca va beneficia de capabilităţile analitice şi infrastructurile tehnice dezvoltate de băncile centrale pentru analizele lor de stabilitate monetară şi financiară.
Aceasta īnseamnă că şi īntre SESF şi CERS va fi o cooperare substanţială.
Astfel, şi BCE şi Sistemului European al Băncilor Centrale ar trebui să aibă acces la informaţiile relevante de la supraveghetori. Sperăm că această nouă structură, care va deservi macro şi micro supravegherea, va putea să ajute īn identificarea timpurie a comportamentelor care ar duce la situaţii de criză financiară.
Dar, aşa cum sublinia şi Preşedintele BCE, domnul Trichet, pentru ca noul cadru prudenţial propus să funcţioneze aşa cum se intenţionează, este necesar ca avertizările de risc şi recomandările de politică economică emise de CERS
să fie transformate īn acţiuni efective de politică.
De aceea cred că aceste concluzii trebuie raportate la ECOFIN, şi īn acelaşi timp trebuie pregătit cadrul instituţional care să confere BCE şi celorlalte bănci centrale, aşa cum
susţine Preşedintele Trichet, autoritatea, răspunderea şi capacităţile legale necesare pentru noile sarcini macroprudenţiale.
4. Stimulentele de natură salariale īn companiile private nu sunt adecvat corelate cu gestionarea riscului. Legătura dintre stimulentele managerilor şi gestionarea riscului nu este īntotdeauna evidentă.
Īn ultimii ani inovaţiile financiare, produse şi instituţii inadecvat reglementate şi supravegheate, au făcut posibilă acumularea de profituri mari pe termen scurt concomitent cu asumarea de riscuri foarte mari. Nu au existat stimulente care să lege remuneraţia şi premiile de obţinerea de profituri pe termen mediu lung.
Aceasta a fost un stimulent pentru manageri să īşi asume
riscuri pe care fie nu le-au īnţeles fie le-au neglijat pentru a mări profitabilitatea de care erau legate premiile.
Astăzi s-a īnţeles mai bine că politicile de remunerare şi de gestiune internă a riscului pot fi decorelate. Raportul de Larosiere consideră că stimulentele privind remunerarea trebuie să fie mai bine aliniate cu interesele acţionarilor şi profitabilitatea pe termen lung la nivelul īntregii
firme.
Īn special, primele trebuie să fie stabilite īntr-un cadru multianual, plata acestora trebuind să fie făcută de-a lungul ciclului. Raportul de Larosiere propune ca supraveghetorii să aibă obligaţia de a verifica adecvarea politicilor de remunerare a instituţiilor financiare, şi de a avea forţa de a impune schimbări ale acestora, sau cerinţe adiţionale de capital īn cadrul Pilonului 2 din Basel 2 dacă nu se īntreprind acţiuni corective.
Cred că o astfel de măsură este īn linie cu principiul stimulării competiţiei şi al dinamismului şi este binevenită.
5. Oamenii uită de apariţia crizelor īn perioadele de prosperitate şi neglijează conceperea de mecanisme de gestiune a crizei. Tensiunile financiare semnificative şi cu atāt mai mult crizele financiare sunt evenimente rare.
Suntem norocoşi că este aşa, dar raritatea evenimentelor
nedorite are şi un cost. Mecanismele de gestionare a crizei existente la data apariţiei evenimentului pot fi inadecvate.
Pot exista prevederi legislative care īmpiedică acţiunea rapidă sau se poate ca setul de instrumente şi proceduri dintr-o ţară să fie diferite faţă de o altă ţară, ceea ce īmpiedică cooperarea etc.
Cred că lecţia care apare este că trebuie să existe un proces periodic de actualizare a mecanismelor de gestionare a crizei.
Īn mod particular pentru UE cred că este benefică crearea unui cadru unic clar şi transparent pentru a gestiona o criza, pornind de la recomandările Raportului de Larosiere.
Īn plus, acest cadru ar trebui să conţină suficiente elemente de flexibilitate pentru a permite fiecărei ţări să răspundă conform specificului de manifestare a crizei īn ţara respectivă.
Īn orice caz, ar trebui să se stabilească principiile clare care să prevină blocajele juridice, transferul de efecte negative de la o ţară la alta, principiile după care ţările īmpart povara fiscală a unei crize transfrontaliere etc.
6. FMI a căpătat un rol sporit după ce a fost criticat că nu a
prevăzut criza asiatică. Īn urmă cu cāţiva ani mulţi prevedeau un declin masiv al rolului FMI īn actualul context economic. Dar criza de astăzi pare să redescopere rolul FMI-ului pe această planetă.
Fondurile sale au fost crescute recent pentru a putea face faţă la solicitările care vin de la diverse ţări pentru ajutor financiar şi asistenţă tehnică. Din declaraţia liderilor G20
rezultă că FMI va evalua cu regularitate acţiunile iniţiate şi acţiunile globale necesar a fi iniţiate.
Mai mult, se prevede o strānsă cooperare īntre FMI şi
Financial Stability Board (FSB), care va include toate ţările G20, membrii Financial Stability Forum, Spania şi Comisia Europeană. Īmpreună, FMI şi FSB vor furniza avertizare timpurie despre riscurile macroeconomice şi financiare şi va indica acţiunile necesare pentru adresarea lor.
Cred că actuala criză financiară scoate īn evidenţă că īn momente dificile este nevoie de o instituţie care să aibă o imagine despre fiecare economie īn context global. FMI are o experienţă de cel puţin 5 decenii īn analiza economiilor membre, astăzi 185 de ţări, şi această capacitate nu este
uşor de construit.
7. Măsurile expansioniste trebuie acompaniate de la īnceput de strategii de ieşire. Istoria ne-a arătat că măsurile expansioniste de ieşire din crize economice nu rămān fără efecte adverse īn termenii inflaţiei.
Lecţia anilor 70 este aceea că politicile expansioniste prelungite au produs inflaţie şi datorii publice mari, a căror reducere a necesitat politici restrictive, care au făcut ca media creşterii economice să rămānă relativ scăzută.
Lecţia acelor ani şi a altor perioade similare īn abordare este aceea că măsurile anticriză trebuie concepute pornind de la obiectivul asigurării sustenabilităţii fiscale şi a preţurilor pe termen mediu-lung.
Īn termeni practici, aceasta īnseamnă că lansarea măsurilor anticriză trebuie acompaniată de crearea de strategii credibile de ieşire din măsurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar şi a relansării cererii globale.
Din această perspectivă, recenta īntālnire a liderilor G20 este īncurajatoare. Pe de o parte s-a vorbit de politici fiscale şi monetare expansioniste, inclusiv despre utilizarea de instrumente monetare neconvenţionale. Dar, pe de altă parte, s-au subliniat şi obiectivele asigurării
pe termen mediu-lung a sustenabilităţii fiscale şi a stabilităţii preţurilor, cu accent pe elaborarea de strategii credibile de ieşire din măsurile care sunt necesare acum pentru sprijinirea sectorului financiar şi a relansării cererii
globale.
8. Este importantă evitarea dezechilibrelor macroeconomice şi urmărirea unei pante de creştere sustenabile sprijinită de un grad substanţial de reforme structurale. Această lecţie este valabilă īn mod special pentru economiile emergente.
Am subliniat īn mai multe prezentări făcute īn ultimii ani că principala provocare pentru Romānia o constituie convergenţa cu UE concomitent cu menţinerea stabilităţii macroeconomice.
Īn ultimii ani creşterea economică accelerată a fost posibilă datorită utilizării economiilor străine. Băncile au devenit dependente de finanţarea externă, iar deficitul contului curent a depăşit limitele de sustenabilitate, făcānd
economia romānească vulnerabilă.
Criza mondială a accentuat această vulnerabilitate, care se reflectă īn reducerea semnificativă a creşterii economice.
Astăzi a devenit clar că dorinţa firească de a accelera convergenţa reală trebuie echilibrată cu nevoia de a asigura sustenabilitatea procesului de convergenţă. BNR a avertizat de multe ori despre faptul că politica fiscală a fost pro-ciclică, adăugānd la excesul cererii.
Cred că trebuie īnvăţată lecţia că menţinerea de deficite
bugetare mari atunci cānd economia creşte nu se poate termina cu succes.
Astăzi ne-ar fi fost mult mai uşor să combatem criza dacă bugetul nostru ar fi avut surplus īn ultimii doi ani premergători crizei.
9. Adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare. Această lecţie a devenit mai evidentă odată cu instalarea crizei economice īn economiile emergente. Atāt timp cāt leul s-a apreciat, pānă īn vara lui 2007, problema adoptării euro nu era pe agenda curentă a agenţilor economici.
Criza a făcut evident īnsă că leul era supra-apreciat şi piaţa a făcut corecţia necesară. Īntr-o perioadă relativ scurtă de timp - din iulie 2007 şi pānă īn prezent - leul s-a depreciat cu aproximativ 35 procente.
Īn aceeaşi perioadă, perspectivele creşterii economice s-au schimbat dramatic: de la o creştere de aproape 9.4 procente īn trimestrul III 2008 la o scădere, probabil
semnificativă, īn trimestrul I 2009.
Vom răspunde noilor condiţii utilizānd politica monetară şi politica fiscală. Īn faţa crizei, volumul relativ mare al datoriilor străine private şi volatilitatea crescută a pieţelor īi fac pe unii agenţi economici să creadă că adoptarea timpurie a euro poate să īnlocuiască eforturile necesare de
ajustare a politicilor.
Dar acest lucru nu este posibil deoarece adoptarea euro
astăzi, īnainte de parcurgerea paşilor principali ai convergenţei cu UE, ar crea serioase probleme īn viitor.
Adoptarea euro astăzi ar īnsemna să renunţăm la politica monetară īnainte de a fi asigurat sustenabilitatea convergenţei. Adică īnainte de a fi eliminat dezechilibrele cu care ne confruntăm astăzi. Rezultatul ar fi că politica monetară s-ar face de către Banca Central Europeană (BCE).
Dar politica BCE ar putea fi foarte inadecvată din punctul de vedere al problemelor economiei romāneşti. Ar exista riscul ca la eventuale volatilităţi relativ mari ale producţiei şi ale inflaţiei să nu mai avem cu ce instrumente să răspundem.
Acesta este un motiv suficient de puternic pentru care nu putem adopta euro īnainte de eliminarea dezechilibrelor majore ale economiei şi īnainte de a fi făcut suficient progres īn domeniul convergenţei.
Rămānem decişi să implementăm calendarul anunţat anterior pentru adoptarea euro. Planificăm să intrăm īn mecanismul ratelor de schimb MRSII la 1 ianuarie 2012.
După parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi
ani īn interiorul acestui mecanism, decizia comună privind intrarea īn zona euro va fi luată cāndva īn 2014, cu efect (probabil) de la 1 ianuarie 2015.
Trebuie menţionat faptul că acest calendar este cel luat īn calcul de majoritatea agenţiilor de rating şi a investitorilor străini, astfel că o abatere semnificativă de la el (īn sensul amānării) ar fi percepută negativ şi penalizată.
x x x
Cred că vor mai fi lecţii pe care ţările le vor īnvăţa de la actuala criză financiară. Vor īnvăţa despre modul īn care se poate restructura sistemul bancar īn faţa unei crize financiare mondiale, īn mod particular ce īnseamnă
instituţia aşa numitei bad bank īn practică.
Cred că vor īnvăţa ce costuri are utilizarea instrumentelor neconvenţionale de către băncile centrale. Dar oricāte lecţii vor fi īnvăţat, experienţa crizelor financiare arată că
memoria socială a crizelor este scurtă şi posibilitatea ca unele greşeli să se repete nu trebuie exclusă niciodată.
Daţi-mi voie să īnchei cu un citat din Ivy Baker Priest, fost ministru de finanţe al SUA īntre ianuarie 1953 şi ianuarie 1961. Ea a spus The world is round and the place which may seem like the end may also be only the beginning.
Ideea acestui citat poate părea un truism, dar este relevantă pentru ce se īntāmplă astăzi cu sistemul financiar. S-ar putea să fie principala lecţie rezultată din criza de astăzi, dacă nu cumva a fost lecţia pe care, probabil, omenirea a avut impresia că a īnvăţat-o de fiecare dată cānd a avut loc o criză.
(Vezi atasat prezentarea guvernatorului Mugur Isarescu despre criza financiara)
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Stirea Zilei
Revolut isi obliga clientii sa plateasca credite facute prin fraude online
„AceČti escroci de la Neocapital nu numai ca m-au pacalit sa le transfer foarte mulČi bani, dar au iniČiat Či un credit de nevoi personale direct din aplicaČia Revolut iar eu acum trebuie sa plÄtesc rate pentru acest credit”, se plange un cititor, la detalii
Nimeni nu poate opri Facebook sa faca profit din promovarea fraudelor online
A trecut mai bine de o luna de zile, din 5 februarie 2024, de cand Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat un comunicat in care atragea atentia asupra clipurilor false (deepfake) care circula pe Facebook cu guvernatorul Mugur Isarescu recomandand diverse „platforme detalii
Cum poti fi inselat cu actualizarea datelor in aplicatia George BCR
Clientii BCR sunt vizati de o tentativa de inselaciune prin intermediul unor e-mailuri primite aparent de la banca, dar care in realitate au alta adresa, fara nicio legatura cu banca (vezi foto). ATENTIE! Atunci cand primiti e-mailuri care aparent sunt de la detalii
Linia de credit este noul instrument de tortura al IFN-urilor
IFN-urile care acorda credite online rapid, in doar cateva minute, cu dobanzi exagerat de mari si fara verificarea riguroasa a clientilor, mai ales in privinta gradului de indatorare, au gasit de ceva timp o nou instrument de tortura, prin care storc clientii de si mai multi bani: detalii
- Este normal ca IFN-urile sa nu-si ajute clientii care nu mai pot plati creditele si sa-i execute silit?
- Topul bancilor cu cele mai bune dobanzi la depozitele in lei
- In atentia BNR: mama mea de 74 de ani a facut 10 credite la IFN-uri si are de platit dobanzi de 4.000 de lei din pensia de 2.300 de lei!
- Profitul bancilor atinge un nou record, de 13,7 miliarde lei, in 2023
- Am vazut 17 clipuri false cu Mugur Isarescu, pe Facebook, intr-o singura zi
- De ce nu opreste Facebook videoclipurile trucate cu Mugur Isarescu?
- Trei banci dispar in acest an, concurenta scade
- BRD a facut un profit record, dar cate reclamatii a avut, cate fraude online, de cate ori nu a mers aplicatia YOU?
- Care sunt cardurile cu cele mai bune cursuri de schimb valutar cand platim sau retragem euro in alte tari?
- Topul bancilor cu cele mai mici comisioane la retragerile de numerar de pe carduri
Profil de Bancher
-
Sorin Mititelu, Director Executiv Directia Managementul Segmentelor Retail
BCR
Sorin Mititelu, Director Executiv Direcţia ... vezi profil
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- BÄncile din RomĆ¢nia nu au majorat comisioanele aferente operaČiunilor Ć®n numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB dupÄ prima lunÄ a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a Ć®ncheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficialÄ
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime dupÄ primele zece luni ale anului
- Deficitul contului curent, redus cu 24% dupÄ primele nouÄ luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor Åi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiČii imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinÅ£Ä ROBID Åi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- RomĆ¢nia - prima Ć®n UE la inflaČie, prin efect de bazÄ
- InflaČia anualÄ, Ć®n scÄdere la 7,23%
- Avansul PIB pe 2023, recalculat la 2,1%. Rezultatul nominal, majorat cu circa 15 miliarde lei
- Produsul Intern Brut (PIB), modificat in prognoza de iarna
- Costul Ć®mprumuturilor pe termen lung, scÄdere la 6,14% Ć®n ianuarie 2024
Ministerul Finantelor
- Deficitul bugetar, deja -1,67% din PIB dupÄ primele douÄ luni
- Datoria publicÄ, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce Ʈn ce mai mare la Ʈnceput de an
- Deficitul bugetar dupÄ 8 luni, Ć®ncÄ mai mare faČÄ de rezultatul din anul trecut
- Deficitul bugetar, cvasistaČionar Ć®n iunie dar problematic la mijlocul anului
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- RomĆ¢nia, Čara UE cu cea mai mare creČtere a costului salarial
- Deficitul comercial Ć®n prima lunÄ a anului, la cea mai micÄ valoare din septembrie 2021 Ć®ncoace
- PreČurile industriale la intern, Ć®n scÄdere anualÄ cu 8%
- Prognoza CE pentru RomĆ¢nia, mai pesimistÄ decĆ¢t cea a CNSP
- RomĆ¢nia, pe primul loc Ć®n UE la inflaČia anualÄ in ianuarie 2024
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- RomĆ¢nia, pe ultimul loc Ć®n UE la evoluČia productivitÄČii muncii Ć®n agriculturÄ
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- DobĆ¢nda pe termen lung a continuat sÄ scadÄ in septembrie 2022. Ecartul faČÄ de Polonia Či Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite cautÄ soluČii pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
- Rolul Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) in sustinerea stabilitatii financiare
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitÄČile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to ā¬92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- RomĆ¢nia, pe locul 2 Ć®n UE la creČterea comerČului cu amÄnuntul Ć®n ianuarie 2024
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n creČtere cu 1,9% pe anul 2023
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n creČtere pe final de an
- ComerČul cu amÄnuntul, stabilizat la +2% faČÄ de anul anterior
- CreČterea economicÄ, doar 1,1% dupÄ primele trei trimestre ale anului curent
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea Ć®mpotriva dezastrelor, valabilÄ Či in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
Felicitari!
Foarte bine ... detalii
-
Refinantare
... detalii
-
tema
Salutare tuturor! Vreau sÄ Ć®mpÄrtÄČesc experienČa mea cu online-credit.ro - o soluČie ... detalii
-
Cont restricČionat la ing
... detalii
-
RestricČie cont
Buna mi sa restricČionat contul la ing dupÄ ce am primit o sumÄ de la o vecina de a mea Či mia ... detalii