Vocea ratiunii economice (Academia, ASE, facultatile economice, BNR, economistii) este ingrijorator de putin auzita, iar acesta este un eufemism, avertizeaza Mugur Isarescu

Autor: Bancherul.ro
2015-07-26 13:50

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, considera ca institutiile publice care ar trebui sa fie “vocea ratiunii economice” in dezbaterile pe teme economice, precum Academia Romana, Academia de Stiinte Economice (ASE) si alte facultati economice, finantate cu banii platitorilor de taxe, sunt responsabile, alaturi de economisti si de reprezentantii BNR, de confuzia care exista cu privire la principiile de baza ale functionarii unei economii de piata si aplicarea acestora in politicile si legile care se adopta de catre autoritati.

Guvernatorul a facut aceasta declaratie in contextul in care a criticat politica fiscala pro-ciclica dusa acum de guvern, prin promovarea si adoptarea noului Cod Fiscal, in care se propun scaderi masive de taxe, precum reducerea TVA de la 24% la 19%, in conditiile unei cresteri economice de 4%, masuri care ar determina majorarea puternica a deficitului bugetar, la peste 3% din PIB, ceea ce impiedica si finalizarea acordului de finantare de tip preventiv cu FMI si Comisia Europeana.

Mugur Isarescu: “As vrea sa va spun ceea ce consider, eu, reflectand adanc asupra miscarii de deschidere a acestui seminar, ca ar fi o provocare importanta pentru economia romaneasca. Si as vrea sa nu fiti surprinsi ca propunerea mea este in sine provocatoare. Mie mi se pare, uitandu-ma si la maniera in care au evoluat lucrurile, mai ales in ultimii ani, ca si prezent, dar si pentru viitor, avem urmatoarea provocare: si anume ca vocea ratiunii economice este din ce in ce mai slab auzita in Romania. Vocea ratiunii economice, pentru ca judecati economice se mai fac, dar ratiunea economica este din ce in ce mai slab auzita. Si cred ca acest lucru nu este numai consecinta tensiunilor din Uniunea Europeana, clubul in care am intrat, si nici a valului de populism care strabate Europa de la nord la sud si de la est la vest si invers. Cred ca mai avem doua cauze suplimentare, la noi in Romania, si provocarea mea este catre economisti, intrucat cred ca aceste doua cauze tin foarte mult de noi, de economisti.

O cauza ar fi maniera in care comunicam. Si am sa ma explic ce inteleg prin asta. Iar a doua, faptul ca si dupa 25 de ani noi inca nu am lamurit cum functioneaza o economie de piata si cum este condusa in fundamentele ei, nu ma refer la detalii. Iar acest lucru creeaza o mare confuzie in societate si este un challenge. Daca o societate - care nu trebuie sa cunoasca economie (nu are cum), nici finante, nici cum functioneaza o banca, politica bugetar-fiscala sau politica monetara - este confuzionata, si mai avem si problemele de comunicare, cred ca asta explica o buna parte din tensiunile si din dezbaterile deseori sterile. Iar ca sa nu impingem responsabilitatea in alta parte, cred ca noi avem o mare responsabilitate. Cand spun noi, ma refer si la noi, la persoane, dar si la institutele Academiei, de exemplu. Avem institute publice, platite din bani publici, ale Academiei Romane, care au o voce foarte slaba. Fac referire aici si la Academia de Studii Economice, si la Universitatile care au facultati economice. Deci cand spun ca vocea ratiunii economice este suficient de ingrijorator de putin auzita, folosesc un eufemism. Cam acesta este challenge-ul pe care il mentionez. Si il dezvolt foarte rapid.

La comunicare: economia este, nici nu stiu daca este stiinta, dar in orie caz e grea. Are legiuitati greu de inteles, statistice, uneori greu de explicat. Daca mai venim si noi, inclusiv eu, cu mesaje deseori plictisitoare, atunci bineinteles ca avem o probema de comunicare. Pentru ca sunt greu de urmarit aceste mesaje economice, iar cand incercam sa le simplificam, nu am creat inca acea maiestrie din vest, limbaje care au un mesaj clar, astfel incat simplificarea sa nu duca la trivializare. Si de multe ori vedem mesaje simplificate, care sunt trivializate, sunt gresit intelese de societate, dau nastere la tot felul de scenarite, povesti, conspiratii, iar acesta chiar este un pericol pentru evolutia viitoare a societatii romanesti.

Apoi uitam ca in felul acesta, cu mesaje care nu sunt atractive, nu facem nici rating si nici vanzare, in conditiile in care media din Romania are o problema mare, trece si ea printr-o perioada grea, de dificultati financiare si umbla dupa rating, nici nu trebuie sa te uiti cu atentie, sare imediat sa-ti ia voba din gura daca incerci sa-i explici un mecanism economic. Nici nu apuci, iti inchide telefonul. Probabil pentru ca la ureche ii striga cineva ca le-a scazut ratingul. Dar asta este realitatea, nu este o scuza pentru noi, deci trebuie sa gasim atunci alte mecanisme de a transmite mesajele. Si de altfel ele se propaga greu si nu avem planificare. Intr-o economie de piata, comunicarea este esentiala, pentru ca asa transmiti semnalele care sa se duca pana la ultimul agent economic si pana la ultima persoana, in definitiv, pentru ca si acela este un decident: decide sa cumpere sau nu.

Iarasi nu trebuie sa uitam de meseria noastra, si as incerca acum o definite. Cam cu ce se ocupa economia? Cu dramuirea resurselor, pentru ca in general resursele sunt limitate. Si resursele naturale, si cele de forta de munca, si ora de munca, si resursele tehnologiei, si de productivitate, toate sunt limitate. Deci asta este meseria economiei: sa dramuiasca resursele, ca sa faca fata aspiratiilor, care pot sa zburde in voia lor. Si atunci economistul este cel care vine nu numai cu lucruri plictisitoare, dar si cu lucruri respingatoare, uracioase. De exemplu spune in mod clar: nu sunt bani, dom'le. Cui ii place sa i se spuna asa in fata? Hai sa ne gandim la familie, cand cineva din familie vine cu vestea asta proasta ca nu sunt bani si nu putem face ceva. De aici poate sa iasa o adevarata tensiune, o explozie, spargi farfurii, spargi geamuri in casa. Mai pleci si de acasa intr-o criza de nervi.

Si in sfarsit, disputele dintre economisti. Sunt inevitabile. Economia este singura stiinta, care oricum nu prea e stiinta, unde s-au luat doua premii Nobel in acelasi an pentru doi insi care au spus lucruri total deosebite (despre acelasi lucru, probabil n.r.). Dar asta nu se refera la fundamentale, ci la lucruri care sunt cercetate si care nu au fost inca dezvaluite. In consecinta, daca nu reusim sa ne dramuim dezbaterile publice acolo unde trebuie, nu e vorba aici de lipsa de transparenta, ci de putina inteligenta in comunicare, dam nastere la sofisme, la neincredere. Suntem foarte vulnerabili prin mesajul nostru, ca economisti, in comparatie cu politicienii, care au mesaje mult mai clare, fata de sociologi, care si ei au mesaje clare, precum populatia vrea asta sau asta, iar noi sa aparem ulterior spunad ca o fi vrand ei, dar nu se poate. Deci, grea meserie comunicarea ca economisti.”

Dupa 25 de ani, mecanismele fundamentale ale economiei de piata nu numai ca nu sunt intelese, dar sunt confuzii grave

Mugur Isarescu: “Trec la punctul urmator, la fundamentale. Suntem dupa 25 de ani si totusi, uitandu-ma la dezbaterile din spatiul public, constat ca multe din mecanismele fundamentale de funcitionare a economiei de piata nu numai ca nu sunt intelese, dar sunt confuzii grave. Ori economia, oricat ar fi de grea ca stiinta, diversa, controversata, are niste reguli, are 10 porunci, ca sa zic asa. Prin 1998 sau 1999, a fost profesorul Stiglitz in Romania. Dansul era un critic acerb al FMI, pentru ca lansase un proiect de burden-sharing cu care el nu a fost de acord, noi fiind parte a acelui proiect, ne-am descurcat cum ne-am descurcat, am facut un club-loan cu bancile cu capital strain din Romania, asa am iesit din acel necaz. Iar dansul a avut un capitol intreg scris despre cazul Romaniei si cum s-a descurcat BNR. In sfarsit, a fost un moment frumos. L-am invitat la o masa, au venit mai multi colegi, iar unul dintre noi, care acum e cam pierdut in negura tranzitiei dar atunci era mai in fata, mizand dansul pe acest conflict al lui Stiglitz cu FMI, a pus cateva intrebari, a incercat sa-l sarjeze: uite dom'le ce ne cere fondul! Nu am vazut o reactie mai dura la un profesor: bine, dar dumneavoastra ce vreti sa faceti in Romania? Va spune fondul! Dar acestea nici nu ar trebui sa vi le spuna fondul, acestea sunt fundamentele economiei de piata. Iar la plecare, s-a uitat spre mine si m-a intrebat: ce e cu dansul? I-am spus ca suntem si noi la inceput. Nu domnule - si vedeti ca-mi aduc aminte dupa atatia ani - in ceea ce priveste fundamentele economiei de piata aici nu trebuie sa fie confuzie, pentru ca veti avea mari, mari probleme in viitor, daca nu reusiti sa le impuneti. Si asa este. Aici este o responsabilitate de maxima importanta. Repet, a institutelor de cercetatori, a noastra, a bancii centrale, a actualei echipe de veterani, avem o responsabilitate. Eu, cel putin, simt aceasta responsabilitate, pentru ca sunt si profesor, colegii mei de asemenea, a universitatilor. Pentru ca daca nu reusim sa plantam nu detalii despre functionarea economiei, ci fundamentele, lucrurile de baza, nu avem cum sa inspiram incredere, sa ancoram anticipatiile. Dezbaterile se duc in balarii, scuzati exprimarea, nu mai intelegi ce se discuta, sunt total sterile.

Ori aici clarificarile sunt absolut necesare, si ca sa nu lungesc foarte mult vorba, dau un exemplu care mi se pare elocvent: dezbaterea pe Codul Fiscal. Stiu ca intereseaza si cate am auzit in ultimele zece zile si cate am citit de la formatori de opinie, ma pune tare pe ganduri.

Si mi-am notat 6 lucruri care daca erau clarificate nu mai ajungem in situatia asta de a sti daca e bun sau e rau Codul Fiscal, votam impotriva reducerii impozitelor, impozitele fac bine, nu fac bine, o discutie in care criteriile economice, unele neclare, sunt amestecate cu cele politice, cu sociologie, nu mai intelege nimeni nimic. Si iata cele 6 puncte notate si care ar trebui clarificate, si pe care noi ar fi trebuit sa le clarificam:”

Vezi aici continuarea

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2523

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)