www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Romania ar trebui sa urmeze exemplul Ungariei si sa ceara ajutor de la FMI, crede secretarul general al Asociatiei Europene a Bancilor Publice

Autor: Bancherul.ro
2008-11-30 19:45
Romānia ar trebui să ceară ajutor de stat din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), ceea ce ar reprezenta o mişcare "īnţeleaptă" īn actualul context internaţional, a declarat, vineri, secretarul general al Asociaţiei Europene a Băncilor Publice (AEPB), Henning Schoppman.

"Ar fi īnţelept ca Romānia să ceară un īmprumut FMI. Ungaria a făcut acest lucru, īn condiţiile unor deficite destul de mari şi a unei inflaţii ridicate, situaţie ce a avantajat-o īn actualul context internaţional şi īn situaţia ratingurilor", a spus Henning Schoppman, la finalul reuniunii anuale a Institutului Banca Romān.

Īn 10 noiembrie, agenţia de rating Fitch a scăzut ratingul Romāniei cu două trepte, la 'BB+', scoţānd ţara din categoria investment grade şi menţinānd perspectiva negativă, argumentānd că este nevoie de o ajustare mult mai solidă a politicilor, mai ales a celei fiscale, pentru evitarea unei crize valutare.

Īn aceeaşi zi, Fitch a coborāt şi ratingul Ungariei, cu o treaptă pānă la 'BBB' - penultimul nivel de investment grade -, mişcare argumentată prin gravitatea recesiunii şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice şi a riscurilor asociate finanţelor publice. Īnsă Fitch a asociat ratingurilor o perspectivă stabilă, motivānd că ajutorul oferit Ungariei de FMI, de 20 miliarde euro, a eliminat riscurile privind finanţarea externă şi cele de lichiditate.

Īn ceea ce priveşte sistemul bancar din Romānia, Schoppman consideră că un număr mai mare de bănci romāneşti ar avantaja Romānia, īn condiţiile īn care majoritatea băncilor fac parte din grupuri străine, care se confruntă cu probleme pe fondul crizei financiare internaţionale.

"Un lucru e sigur: ar fi mai bine dacă Romānia ar avea mai multe bănci romāneşti", a spus secretarul general al AEPB.

Pe piaţa romānească activează īn prezent 42 de bănci, din care şase sunt bănci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank şi Creditcoop), restul de 36 avānd capital majoritar străin. Vineri, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a declarat că banca centrală ar putea autoriza, īn următoarele luni, funcţionarea unei noi bănci cu capital romānesc, īn condiţiile īn care aceasta a depus deja la banca centrală documentaţia necesară pentru īnfiinţare.

Schoppman a mai spus că Romānia va fi nevoită să respecte noile reglementări propuse de Comisia Europeană (CE), indiferent dacă actualul sistem de reglementare romānesc funcţionează īn condiţii bune.

"Romānia trebuie să respecte regulile impuse de Uniunea Europeană, atāta timp cāt s-a angajat să facă acest lucru īn momentul aderării şi luānd īn considerare numărul mare de bănci cu capital străin din ţară", a mai spus Schoppman.

Odată ce va fi implementat noul set de reguli de către CE, "autorităţile romāne vor trebui să se consulte cu cele din statul de provenienţă al grupului bancar, īn cazul unor probleme legate de respectivele bănci, iar decizia finală va fi luată de statul respectiv", a adăugat secretarul general al AEBP.

CE analizează īn prezent noi reguli privind cerinţele de capitalizare a băncilor şi de expunere, posibilitatea ca plafonul de garantare al depozitelor să fie majorat la 100.000 de euro īn toate statele UE, eliminarea coasigurării activelor, dar şi o transparenţă mai mare a agenţiilor de rating, a mai spus Schoppman.