www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



FMI cere Romaniei sa schimbe legea darii in plata; estimeaza ca bancile vor avea pierderi intre 1,3 si 3,3 miliarde lei

Autor: Bancherul.ro
2016-05-11 17:54

Fondul Monetar International (FMI) cere Romaniei sa reconsidere recent adoptata lege privind darea in plata a caselor ipotecate, intrucat nu este adresata doar restantierilor la credite, ci si celor care pot plati, afecteaza stabilitatea financiara, predictibilitatea legislativa si cresterea creditarii.


Intr-un comunicat dat publicitatii astazi de catre FMI se arata urmatoarele: “Conducerea FMI a apreciat progresul semnificativ al Romaniei in consolidarea sectorului financiar, in special prin reducerea creditelor neperformante. Prioritatile de viitor sunt asigurarea unor politici predictibile si prietenoase cu piata, precum si o perspectiva adecvata. In acest context, conducerea FMI a avertizat ca masurile slab targetate pentru ajutorarea clientilor bancilor ar putea afecta stabilitatea financiara, predictibilitatea legislativa si cresterea creditarii. Ei au cerut autoritatilor sa reconsidere masurile recent adoptate si sa puna in locul lor altele adecvate”. (vezi aici comunicatul FMI)


FMI reia pe larg, in raportul de tara publicat astazi, problema legii privind dare in plata, mentionand urmatoarele:


“Ajutorul destinat debitorilor cu probleme nu are o destinatie clara iar aplicarea retroactiva a legii ar putea afecta negativ bilanturile bancilor, ar putea ameninta drepturile de proprietate privata, predictibilitatea legislativa si increderea investitorilor, afectand si activitatea de creditare. Ajutorul destinat debitorilor cu dificultati ar trebui sa aiba o tinta clara, prin criterii de eligibilitate stricte, fara a afecta principiul contractual, iar toate aceste mecanisme ar trebui sa fie protejate adecvat.


FMI a avertizat si cu privire la masura de conversie fortata a creditelor in valuta care se discuta in Parlament, care presupune de asemenea schimbarea retroactiva a contractelor de credit.


Autoritatile ar trebui de asemenea sa modifice unele elemente ale actualei legislatii privind clauzele abuzive, pentru a elimina o alta sursa de incertitudine, asigurand conditii corecte pentru toti jucatorii.


In final, FMI a recomandat punerea in practica a tuturor conditiilor necesare, precum infrastructura institutionala adecvata, implementarea legislatiei sau a sistemelor operationale, precum modelele, pentru implementarea recent adoptatei legi privind insolventa personala.


Legea darii in plata contine cateva prevederi controversate cu potentiale efecte negative asupra economiei


FMI mai spune in raportul anual ca desi legea darii in plata a fost prezentata ca un ajutor pentru debitorii afectati de creditele ipotecare, BNR si bancile s-au plans ca unele prevederi pot produce incertitudini legale si hazard moral si ar provoca un risc sistemic pentru banci.


FMI mai mentioneaza pozitiile BCE si CE fata de lege, prin care se atrage atentia ca aceasta introduce schimbari fara precedent in cadrul legal aplicabil contractelor de credit si va afecta semnificativ stabilitatea legislativa si managementul riscului de catre banci.


Estimarea pierderilor bancilor


FMI apreciaza ca aplicarea legii ar putea provoca bancilor pierderi substantiale si ar afecta cultura platilor si accesul la creditare in viitor.


“Desi este greu de oferit estimari precise privind impactul potential al legii, din incertitudinilor de ordin legal si de comportament (al beneficiarilor legii n.r.), datele disponibile permit schitarea unei magnitudini potentiale ale unui astfel de impact”, mai arata FMI.


Astfel, FMI precizeaza ca volumul de credite restante care ar putea fi eligibile pentru lege nu este foarte ridicat, in jurul a 5 miliarde de lei, aceasta fiind limita inferioara a provizioanelor pe care bancile ar putea sa le aduca pentru acoperirea potentialelor pierderi. (Volumul provizioanelor ar putea fi mai mic, in functie de rata de acoperire cu provizioane existenta deja, aceasta informatie nefiind disponibila, mentioneaza FMI).


La creditele restante s-ar putea adauga asa-zisele credite la apa (underwater mortgage), adica acele imprumuturi cu valori mai mari decat ipoteca, la care debitorii ar putea renunta, chiar daca nu sunt restantieri.


FMI a luat in calcul un procent de 20% dintre creditele totale ca fiind in aceasta situatie, adica echivalentul a 8 miliarde de lei.


Astfel, volumul estimat al provizioanelor ar varia intre 5 si 13 miliarde lei.


Presupunand ca bancile vor avea o pierdere de 25% din valoarea creditelor dupa vanzarea ipotecilor primite in cadrul procesului de dare in plata, pierderea totala a bancilor a fost estimata de FMI la 1,3-3,3 miliarde lei, estimare apropiata de cea a BNR, de 2,8 miliarde lei.


FMI mai avertizeaza ca un impact negativ indirect al legii se va produce asupra creditarii viitoare si asupra increderii investitorilor, din cauza impredictibilitatii legislative.


Mai exista si riscul ca si statul roman sa sufere pierderi daca va fi dat in judecata de banci pentru recuperarea pierderilor, adauga FMI.