Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a stabilit ca dobanzile variabile din contractele de credit pe care bancile le-au modificat dupa bunul plac, nu in functie de indicatori transparenti precum EURIBOR sau ROBOR, sunt clauze abuzive si trebuie inlocuite cu noi dobanzi negociate intre banci si clienti, dar nu pot fi eliminate sau schimbate de catre judecatori cu alte niveluri de dobanda, precum 0% sau 1%, cum au incercat sa obtina pana acum avocatii.

In motivarea unei decizii luate la sfarsitul anului trecut intr-un proces colectiv dintre BCR si un grup de 400 de clienti reprezentati de avocatul Gheorghe Piperea se arata ca acestia au cerut instantei inlocuirea dobanzii variabile (DRV-Dobanda de Referinta Variabila) plus o marja de 0% sau 1%, in functie de contact, cu o dobanda formata din EURIBOR plus respectiva marja, ceea ce insemna ca ei sa plateasca de acum inainte dobanzi de 0% sau 1%, avand in vedere ca nivelul EURIBOR este aproape de 0%.

Instanta suprema a constatat ca, intr-adevar, dobanda DRV este o clauza abuziva, insa cererea clientilor ca aceasta sa fie inlocuinta cu o dobanda de 0% sau 1% “va fi menţinută ca respinsă de tribunal şi de curtea de apel, întrucât nicio dispoziţie legală nu autorizează instanţa să intervină în contractul părţilor prin înlocuirea unei clauze declarate nule.”

"În acest sens, trebuie evocat faptul că nici reglementarea specială - Legea nr. 193/2000 şi Directiva 93/13/CEE şi nici reglementarea de drept comun - Codul civil de la 1864 nu permite intervenţia instanţei de judecată în acordul de voinţă al părţilor, judecătorul fiind abilitat doar să constate nulitatea unei clauze, să o lipsească de efecte, nu şi să îi modifice conţinutul.

În plus, se cuvine menţionat şi faptul că imposibilitatea impunerii unei clauze contractuale prin hotărâre judecătorească a fost consacrată în practica C.J.U.E., sens în care trebuie evocată hotărârea pronunţată în cauza C-618/10 Banco Español de Crédito SA...

În această situaţie, revine pârâtei obligaţia ca, pe baza unei negocieri reale şi efective cu împrumutaţii şi în baza acordului acestora liber exprimat, să modifice clauza declarată nulă atât sub aspectul modului de determinare a dobânzii, cât şi sub aspectul momentului de la care această modificare operează şi, subsecvent acestei modificări, să emită noi grafice de rambursare”, se arata in motivarea ICCJ.

Cum vor fi renegociate dobanzile?

Ramane insa de clarificat o problema, si anume modul in care BCR va modifica dobanda DRV declarata abuziva, avand in vedere ca exista doua tipuri de dobanda: majoritatea contractelor au dobanzi formate din DRV plus o marja de 1%, iar altele, mai putine, au dobanzi formate din DRV plus 0%.

Conform deciziei ICCJ, “continuă să îşi producă efectele, în cazul contractelor care au o astfel de prevedere, clauza privind dobânda exprimată în procente fixe, iar în cazul celorlalte contracte părţile urmează a stabili dobânda prin negociere, conform considerentelor ce se vor arăta.”

Aceasta fraza l-a determinat pe avocatul Gheorghe Piperea sa sustina ca acele contracte de credit cu marje fixe de 1% plus DRV (majoritatea, se pare) vor ramane doar cu aceasta dobanda, de 1%, ca efect al declararii ca fiind abuziva si nula dobanda DRV.

Numai ca, dupa cum am vazut mai sus, judecatorii au spus clar ca DRV-ul, desi abuziv, nu poate fi eliminat sau inlocuit cu o alta dobanda de catre instanta, ci trebuie stabilita o noua dobanda, in urma negocierii dintre banca si clienti.

Faptul ca respectivele credite nu vor ramane doar cu marja fixa de 1% este confirmata si in motivarea ICCJ cu privire la respingerea, pentru moment, a cererii clietilor BCR de a li se rambusa dobanzile platite in plus conform DRV.

Instanta le-a refuzat cererea pentru ca deocamdata nu se stie care va fi noua dobanda negociata intre banca si clienti, dupa eliminarea DRV, judecatorii specificand ca noua dobanda depinde de intelegerea partilor, in contextul in care clientii au recunoscut ca banca are dreptul de a percepe o dobanda variabila dupa primul an in care s-a aplicat doar o dobanda fixa, promotionala.

“În plus, aşa cum reiese din examinarea cererii de chemare în judecată precizată şi din toate actele de procedură, reclamanţii înşişi au recunoscut băncii dreptul de a percepe după primul an de contract o dobândă care să cuprindă şi o componentă variabilă, contestând, însă, dreptul acesteia de a determina în mod arbitrar şi netransparent partea de dobândă variabilă; ca atare, nivelul dobânzii depinde de înţelegerea părţilor, ceea ce face ca aplicarea principiului restitutio in integrum în legătură cu sumele încasate cu titlu de dobândă să apară la momentul pronunţării prezentei decizii ca prematură, reclamanţii având posibilitatea formulării unei cereri cu acest obiect după modificarea clauzei privind cuantumul dobânzii”, arata ICCJ in motivarea deciziei.

Daca dobanda ar fi ramas 1%, cum sustine Piperea, atunci instanta ar fi putut stabili si cuantumul despagubirilor, ceea ce nu s-a intamplat.

Asadar, in conditiile in care marja fixa de 1% ramane valabila, ramane de vazut daca BCR va ajunge la intelegere cu clientii sa inlocuiasca DRV cu EURIBOR, ceea ce ar insemna dobanzi de doar 1%-1,5% in prezent, sau cu EURIBOR plus o noua marja, la care sa se adauge si vechea marja de 1%.

Acesta este insa un amanunt. Ce e important este ca cea mai inalta instanta din Romania a facut, pana la urma, dreptate in problema clauzelor de dobanda abuziva, dupa cum a sugerat inca de la inceput Bancherul.ro. Si anume, ca instantele nu trebuie sa elimine dobanzile si astfel sa se ajunga la niveluri de 0% sau 1%, sub nivelul celor normale, ci sa oblige banca si clientii sa negocieze noi dobanzi, corecte, la nivelul pietei.

Vezi aici motivarea ICCJ in dosarul BCR vs Piperea