www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Fratricid intre bancheri din cauza francului elvetian: Steven van Groningen, seful Patronatului Bancar, injunghiat pe la spate de Philippe Lhotte, presedintele BRD

Autor: Bancherul.ro
2015-02-13 00:44

Dupa ce ieri a fost boicotat de clientii cu credite in franci elvetieni care au venit la banca sa-si achite ratele cu galeti de monezi, Steven van Groningen, seful Raiffeisen Bank si al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a primit astazi un pumnal in spate de la colegul sau, Philippe Lhotte (foto), directorul BRD, care a declarat ca nu este de acord cu modul in care colegii din patronat abordeaza criza francului elvetian, luand chiar in calcul iesirea din asociatie.


Ba chiar francezul a acuzat bancile, inclusiv pe cea la care lucreaza acum, ca poarta vina de nu-si fi avertizat clientii despre riscul valutar al creditelor in CHF, atunci cand le-au acordat, in 2007-2008.


Durerea este cu atat mai usturatoare pentru Groningen cu cat BRD se afla printre bancile neafectate de creditarea in franci elvetieni, banca apucand sa aprobe doar 10 credite in 2006, dupa care s-au oprit, zic ei, fiind constienti de riscul valutar prea mare, asadar nu ar trebui sa se bucure de necazul altora, Raiffeisen fiind printre bancile cu cele mai multe credite in CHF.


La BRD, creditarea in franci elvetieni a fost marginala. Banca are in sold 5 credite in CHF, valoarea totala a soldului acestora nedepasind 280.000 CHF. In total s-au acordat mai putin de 10 credite in aceasta denominare intr-o perioada scurta din anul 2006. Dupa acea perioada in care banca a acordat acest tip de credit (unei clientele selectionate si nu unei clientele de masa), produsul a fost eliminat din oferta. Banca a considerat atunci, analizand istoria acestei valute a unei tari cu statut de refugiu financiar in perioade de criza, ca riscurile legate atat de rata de schimb, cat si de variabilitatea dobanzii de referinta erau prea mari atat pentru banca, cat si pentru clienti”, se lauda BRD.


O atitudine corecta ar fi fost, intr-adevar, ca francezul sa-si fi tinut gura, asa cum a facut, tot astazi, Rasvan Radu, seful UniCredit, o banca de asemenea fara credite in CHF, care a spus astazi, intrebat ce parere are despre problema francilor, ca-i lasa pe cei implicati sa decida: “nu sunt comentator, sa-mi dau cu parerea despre ceva in care nu sunt implicat.”


Francezul, in schimb, s-a lansat in acuzatii la adresa bancilor concurente care au credite in franci, pe care le-a facut raspunzatoare pentru criza, intrucat nu si-ar fi avertizat clientii cu privire la riscul valuar:


"Pentru clienţii care au luat la un moment dat credite în franci elveţieni, era important să fie informaţi cu privire la riscuri, banca trebuie să informeze clienţii, face parte din etica profesională a băncilor, din bunul simţ al meseriei noastre. Sunt clienţi care trebuia să ştie de la bun început că pot exista riscuri, printre care rata de schimb...Există 75.000 de clienţi care au făcut credite în franci elveţieni şi nu sunt sigur că tot atâţia clienţi au fost avertizaţi de aceste riscuri", a spus seful BRD, citat de Mediafax.


Cat de "generos" este seful BRD cu cei 5 clienti


Francezul a rasucit inca o data pumnalul intre coastele olandezului declarand ca le va propune celor 5 clienti BRD cu credite in CHF conversia in lei la cursul de dinainte de 15 ianuarie, cand francul a urcat la 4,3287 lei/CHF, de la 3,7415 lei in ziua precedenta, dupa ce banca centrala a Elevetiei a renuntat la paritatea fixa de 1,2 CHF pentru 1 euro. Ulterior, cursul a urcat pana la 4,5817 lei/CHF in 23 ianuarie, dupa care a urmat o tendinta de scadere, pana la 4,2024 astazi, curs mai mic decat cel din 15 ianurie, de 4,3287 lei/CHF.


Cursul pentru conversie propus de seful BRD pentru cei 5 clienti ai sai inseamna o “povara” cu doar 13% mai mica pentru clienti, solutii asemanatoare sau chiar mai avantajoase fiind propuse si de bancile cu zeci de mii de credite, asadar cu costuri mult mai mari, prin scaderea dobanzilor sau inghetarea cursului la nivelul de anul precedent.


O impartire echitabila a poverii de catre banci ar insemna o reducere mult mai mare decat cea propusa de seful BRD, astfel incat clientii sa poata suporta cresterea ratelor lunare la credite in urma conversiei in lei.


"Eu sunt complet de acord cu BNR si cu dl Guvernator care  a recomandat negocierea directa client-banca, asa cum sunt de acord si cu premierul Ponta care a spus ca fiecare parte trebuie sa isi asume responsabilitatile. Sunt de fapt doua pozitii complementare.  Daca banca are o parte de raspundere pentru ca nu a informat suficient clientii, trebuie sa isi asume aceasta parte de raspundere. Eu m-am uitat prin dosarele celor cinci clienti  si ma intrebam daca au fost  bine informati de catre noi in momentul in care au luat aceste credite. Sincer, nu sunt atat de sigur ca au fost bine informati. Au facut imprumuturi in franci pentru ca erau avantajati la rata, dar nu sunt sigur ca au fost informati cu privire la fluctuatiile in timp ale francului si cu pericolele la care se expun. O sa le propunem o conversie in lei, daca accepta, la cursul de dinainte de de decizia Bancii Nationale a Elvetiei si mi se pare o pozitie onesta. Noi asta vom face la BRD, dar nu sugeram aceeasi solutie si celorlalte banci", a spus Lhotte, citat de Hotnews.ro.


Cand ai doar cinci credite in franci si vii cu solutia de a le propune clientilor o conversie la cursul de dinainte de 15 ianuarie, adica la fel cum fac si restul bancilor cu zeci de mii de credite, asadar cu costuri mult mai mari, risti sa pari ipocrit. 


Mai mult, Lhotte a amenintat ca se retrage din Patronatul Bancar (Consiliul Patronatelor Bancare din Romania - CPBR) condus de Steven van Groningen, intrucat nu este de acord cu pozitia exprimata de acesta cu privire la conversia creditelor in franci.


In comunicatul respectiv, bancherii nu erau de acord cu conversia la alt curs decat cel din ziua curenta, conform prevederilor Directivei nr.17, dar in acelasi timp isi aratau disponibilitatea pentru o reducere semnificativa a poverei debitorilor, prin alte masuri, precum reducerea dobanzilor sau a datoriei. O pozitie corecta si care, de fapt, nu contrazice ceea ce afirma Lhotte, ca bancile trebuie sa-si asume si ele o parte din aceasta povara.


De aceea, replica patronatului bancar fata de reactia lui Lotthe de astazi este fireasca: No comment.