Dupa ce a pierdut la Curtea de Apel un proces colectiv cu Volksbank pe tema clauzelor abuzive din contractele de credit, avocatul Gheorghe Piperea s-a lansat public in acuzatii dure la adresa judecatorilor care au pronuntat respectiva solutie, despre care spune ca au fost interesati sa fie de partea bancii, intrucat si ei ar avea credite. “Conclavul atomic – con chiave, inchis cu cheia pentru a da o solutie in mod imperativ”, spune profesorul de drept la Universitatea Bucuresti despre judecatori.

Acuzatii extrem de grave, care terfelesc reputatia magistratilor, motiv pentru care ar trebui analizate de autoritatile competente din justitie, ceea ce, surprinzator, nu s-a intamplat pana in prezent, cu toate ca, sau poate tocmai de aceea, Piperea este o figura publica, carismatica, implicata si in alte cazuri celebre, precum insolventa Oltchim, iar declaratiile sale un un puternic impact public.

Cu atat mai mult cu cat ieri, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul initiat de Piperea impotriva deciziei Curtii de Apel, instanta care a dat dreptate Volksbank in procesul colectiv in care sunt implicati in jur de 80 de clienti ai bancii, care cer in principal eliminarea comisionului de risc din contractele de credit, considerat o clauza abuziva, comision care reprezinta in jur de 30% din costul total a creditelor in franci elvetieni (CHF).

Instanta suprema nu a dat insa o solutie favorabila pentru Piperea, adica nu a stabilit ca sunt abuzive prevederile din contractele de credit ale Volksbank, ci a decis ca acest proces trebuie sa se rejudece de catre Curtea de Apel, adica de o alta instanta a acestei curti, nu de "conclavul atomic".

Asadar, ramane de vazut daca o alta instanta a acestei curti va confirma sau nu decizia "conclavului atomic" si daca se va lasa intimidata de avocatul Piperea.

De altfel, avocatii Volksbank au sugerat ieri instantei supreme ca Piperea nu doar ca dispretuieste independenta judecatorilor si pune la indoiala corectitudinea deciziilor acestora, dar ca si incearca astfel sa intimideze judecatorii ce urmeaza sa ia decizii in procesele sale.

Pentru a convinge judecatorii inaltei curti de injustetea deciziei Curtii de Apel, Piperea a invocat si cele 120 de procese individuale castigate impotriva Volksbank pe tema clauzelor abuzive, avertizand judecatorii ca daca ei vor decide altfel in acest caz, vor contrazice deciziile colegilor lor si practica unitara a inaltei curti in aceste cazuri.

Piperea a mai sustinut ca Volkbank a semnat in 2012 acte aditionale cu cativa clienti care s-au retras din proces, in care banca renunta la comisionul de risc, ceea ce inseamna ca banca a admis indirect ca acesta este abuziv. De asemenea, banca a stabilit si o dobanda fixa, acceptand astfel tocmai cererile din plangerile clientilor, a mai spus Piperea.

Reprezentantii Volkbank spun insa ca Pipererea nu are dreptate, intrucat in urma negocierii cu clientii care s-au retras din proces, banca nu a renuntat la comisionul de risc, ci contravaloarea acestuia a fost transferata in comisionul de administrare, in conditiile in care legea nu permite, in prezent, existenta unui comision cu aceasta denumire, de risc.

Pe de alta parte, Volksbank mai precizeaza ca Piperea nu are dreptate nici in ceea ce priveste dobanda fixa, intrucat, in urma negocierii cu clientii, acestia au acceptat nu doar dobanzi fixe, ci si variabile, care oricum sunt mai avantajoase, in prezent, decat cele fixe.

Prin prezentarea acestor intelegeri cu clientii care s-au retras din proces, Volksbank vrea sa arate ca este de buna credinta si ca doreste sa solutioneze pe cale amiabila problemele cu clientii sai, procesul de negociere cu clientii fiind continuu, a adaugat avocatul bancii,

Disputa cu privire la comisionul de risc

Piperea a sustinut in fata instantei supreme ca acest comision de risc al Volksbank ar fi o clauza abuziva intrucat reprezinta un cost suplimentar pentru credite, in afara de dobanda, un cost nejustificat, in conditiile in care banca isi acopera riscul de credit prin ipotecile aferente imprumuturilor imobiliare.

Volkbank a replicat insa ca respectivul comision de risc este legal si justificat, intrucat a fost foarte clar precizat in contractele de credit si in scadentarele cu ratele de platit, alaturi de dobanda, fiind inclus in costul total a creditului, reflectat de dobanda anuala efectiva (DAE).

Comisionul de risc a fost asadar clar precizat in contracte ca facand parte din costul total al creditului, iar clientii au fost constienti de existenta acestuia, prin semnarea contractelor si scandentarelor respective, unde comisionul figura alaturi de dobanda.

Duelul avocatilor privind legalitatea comisionului de risc: cine credeti ca are dreptate?

Iata cum s-au duelat avocatul Piperea si avocatul Volksbank in privinta legalitatii comisionului de risc in fata instantei supreme.

Piperea a fost primul care a luat cuvantul, afirmand ca judecatorii de la Curtea de Apel, "intr-un mod neatent, ca sa nu spun mai mult", au considerat ca acel comision de risc reprezinta un supliment de dobanda, ceea ce este ilegal.

In replica, avocatul Volksbank a spus ca in momentul acordarii creditelor, comisionul de risc era permis de lege, acesta fiind interzis abia in 2010, de catre OUG 50. (De altfel, nu doar Volksbank, ci si alte banci practicau diverse comisioane care reprezentau un supliment de cost, fiind insa denumite altfel, precum comision de administrare sau de gestiune n.r.) 

Piperea a mai sustinut ca respectivul comision de risc este nejustificat si nici banca nu stie ce reprezinta.

El a invocat in sprijinul sau doua decizii (4418 si 4419) ale Curtii de Casatie, potrivit carora respectivele comisioane ar fi clauze abuzive, intrucat, fiind un supliment de dobanda, nu doar ca dezechilibreaza grav prestatiile, dar nici nu isi are contraprestatie si ofera bancii o pozitie mai buna pe piata din punct de vedere concurential, ascunzand respectivul cost atat consumatorilor cat si concurentilor.

In replica, avocatul Volksbank a explicat motivele pentru care comisionul este justificat: o banca, atunci cand acorda un imprumut, nu o face oricum, are niste reglementari foarte clare si, in realitate, nu imprumuta banii sai, ci pe ai deponentilor, motiv pentru care trebuie sa-si asigure riscul aferent nerambursarii imprumuturilor.

S-a spus ca acest risc, a adaugat avocatul Volksbank, este acoperit cu ipoteca, pentru ca aceasta poate fi executata. Ceea ce nu este adevarat, intrucat garantiile imobiliare se pot deprecia dramatic, dupa cum s-a si intamplat dupa criza, iar banca nu-si poate recupera integral creditul.

Piperea a mai sustinut in fata judecatorilor ca Volksbank nu a avut exprimata in contractele de credit formula DAE (costul total al unui credit), aceasta fiind ulterior precizata prin niste acte aditionale, ceea ce incalca obligatia bancii de informare, iar conform jurisprudentei europene, in aceste cazuri un contract poate fi lasat fara costuri.

Afirmatia lui Piperea a fost contrazisa de avocatul Volksbank, care a precizat ca, dupa cum rezulta din documentele bancii prezentate instantei, contractele de credit aveau scadentare care arata foarte clar ca pretul aferent comisionului de risc a fost pus pe o coloana distincta, pentru fiecare luna in parte, iar la sfarsit se arata costul total prin DAE.

Piperea a mai invocat faptul ca, potrivit jurisprudentei europene, prevederile din contractele de credit trebuie redactate clar si intelegibil pentru a fi intelese de consumatori nu doar din punct de vedere gramatical, ci si al intelegerii consecintelor pe care o clauza le poate avea din punct de vedere financiar. Ceea ce nu a fost cazul prevederilor din contractele Volksbank.

Piperea nu a explicat insa cum au fost afectati clientii bancii, in conditiile in care nici dobanda si nici comisionul de risc nu s-au modificat. Singurul lucru care s-a modificat a fost cursul de schimb, din cauza devalorizarii puternice a leului in raport cu francul elvetian, insa acest lucru a fost independent de vointa bancii.

Avocatul Volksbank a spus insa ca, asa cum prevede legea, un consumator mediu, normal informat si suficient de atent si avizat putea sa evalueze consecintele economice potential semnificative ale contractelor de credit ale bancii.

Cand ai un contract in care in anexa ti se spune foarte clar cat ai de platit in urmatorii 30 de ani, defalcat pe fiecare luna, daca esti un consumator mediu informat, suficient de atent si avizat, poti sa evaluezi consecintele economice ale contractului, dupa cum se arata si in paragraful 74 din hotarea Curtii Europene de Justitie in cauza Kasler vs. OTP Bank, a precizat avocatul Volksbank.

El a mai precizat ca, in aceste conditii, avocatul Piperea nu a dovedit cele trei conditii ca o clauza sa fie abuziva: lipsa negocierii, reaua credinta si dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Reactia Volksbank la decizia instantei supreme

“Deși avea posibilitatea să dea un verdict pe tema comisionului de risc, atât de controversat, Înalta Curte a retrimis dosarul către curtea inferioară, pentru rejudecare. Așa că, pentru noi e o decizie bună. Suntem convinși că argumentele solide pe care le-am prezentat în fața Înaltei Curți, vor contribui la reconfirmarea soluției favorabile inițiale de la Curtea de Apel”, precizeaza Volksbank.