www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Catalin Cretu, Visa: Cardurile contactless vor revolutiona piata platilor electronice

Autor: Bancherul.ro
2013-02-14 10:46
Catalin Cretu, directorul general al Visa Europe pentru Romania, spune, intr-un interviul acordat Bancherul.ro, ca in acest an vom avea cel putin 6 banci care vor emite carduri contacless, dupa ce BCR, BRD si Citi au adoptat deja noua tehnologie care permite efectuarea de plati rapid, fara a da cardul din mana si fara introducerea codului PIN, ci doar prin apropierea acestuia de POS.

De asemenea, tehnologia contactess va permite dezvoltarea platilor cu telefonul mobil, cateva banci urmand sa lanseze si aceste plati in tara noastra, in acest an. Schimbari importante, ce pot revolutiona piata platilor cu cardul.

Cardurile contactless aduc o experienta total schimbata in privinta platilor cu cardul, fiind mult mai rapide si convenabile, ceea ce va duce la cresterea numarului celor care vor utiliza cardurile, dar si la cresterea volumului de plati. Pentru cresterea increderii in platile cu cardul, este important ca bancile sa ofere clientilor solutii care sa le permita un control mai mare asupra banilor de pe card, prin alerte SMS, internet banking sau carduri cu display, apreciaza Cretu.

Deocamdata insa, in Romania s-au emis abia in jur de 150.000 de carduri contactless, majoritatea de catre BRD (in jur de 100.000, urmata de BCR, cu aproximativ 40.000, iar restul de catre Citi).

In Romania exista 13,4 milioane de carduri valide, dintre care cele active, care au fost utilizate, sunt 10,8 milioane.

Bancherul.ro: Bancile cam intarzie cu trecerea la cardurile contactless...

Catalin Cretu: E ca si la cip (EMV). Daca tineti minte, primele care au trecut la cardurile cu cip au fost ProCredit Bank si ING in 2005 si au trecut ani buni pana cand toate bancile sa adopte noua tehnologie.

- Criza este de vina pentru aceasta intarziere, investitiile sunt prea mari pentru banci?

- Evident ca in acest context dificil, toti se uita mai atent atunci cand e vorba de costuri noi, iar tehnologia noua costa, desi preturile au coborat semnificativ in timp. Exista deci acest aspect al investitiei, insa din datele pe care le am, in momentul de fata toate bancile mari, fie intra, sunt in certificari, fie urmeaza sa intre in certificari pentru aceasta tehnologie.

- Vom avea in acest an 6 banci cu tehnologie contactless, care sa formeze o masa critica ce va permite si dezvoltarea platilor mobile?

- Avem 3 acum (BRD, BCR, Citi) care emit carduri contactless, si cred ca da, vom avea cele 6 banci, printre ele banci mari, care vor incepe sa emita in acest an. Intrebarea sau testul este, daca vreo banca mare va hotari sa treaca la conversia totala a cardurilor vechi in carduri contacltess. Si acesta cred ca va fi semnalul important pe care piata si comerciantii il vor primi, pentru ca bancile ofera terminale contactless, dar si comerciantul trebuie sa le doreasca.

- Probabil ca bancile isi pun problema daca sa ceara un comision mai mare pentru emiterea de carduri contacless...

- Evident ca se fac calcule cu privire la introducerea sau nu a unui cost suplimentar si ce beneficii le-ar putea aduce aceasta miscare. Depinde si de tipul de clienti pe care o banca ii are. De exemplu, daca esti o banca mai mica sau mijlocie, cu clienti dintr-un segment de clasa de mijloc, persoane care fac multe plati cu cardul, iti e mai usor sa faci o astfel de trecere. Dar acolo unde 95% din tranzactii sunt retrageri de la bancomat, mai greu treci spre cardurile contracless, pentru ca nu vezi beneficiul imediat. Si atunci lupta importanta este sa-i convingi pe oameni sa inteleaga beneficiul platii cu cardul.

Cred eu insa ca va exista si un segment de clienti care nu au facut pana acum plati cu cardul sau nu au facut-o in mod regulat, dar care vor fi castigati de experienta asta diferita de a face plata cu un card contacless. Pentru ca este ceva foarte diferit: nu mai dai cardul din mana, ceea ce pentru multi introduce un element de grija, ca se intampla ceva cu cardul. Pe cand la plata cu cardul contactless, il tin mereu in mana, il aproprii doar de POS, se realizeaza tranzactia si merg mai departe. Acest fapt ii va determina pe multi sa faca o plata pentru prima oara sau mai des.

- Ar fi mai important ca primele banci, BCR si BRD, sa emita mai multe carduri, sau si alte banci sa intre pe aceasta piata?

- Cred ca ambele fenomene sunt de dorit, pentru ca, desi cele doua banci au o cota foarte mare din piata, in acelasi timp nu pot acoperi la fel de mult din piata de acceptare. Acolo este nevoie ca mai multi sa intre ca sa extinda reteaua de acceptare, pentru ca nu toti comerciantii parteneri ai bancilor mari, precum BCR sau BRD, se preteaza pentru astfel de terminale contactless, cum este cazul agentiilor de turism sau magazinelor care vand bunuri de valoare mare. Desi, cu telefonul mobil poti face si plati de valoare mare, doar ca trebuie sa introduci parola in timpul platii.

- Visa si MasterCard au concurenta tot mai mare pe piata platilor de la companii mari, precum Google, si chiar de la banci, am vazut ca BCR a lansat un serviciu de plati cu telefonul mobil. Aveti o strategie aici?

- Concurenta este buna, iar fiecare banca isi face propriul plan. Poate sa-si dezvolte un serviciu propriu de plati, dar in acel moment isi limiteaza raza de actiune la portofoliul propriu. Visa cand face o oferta, este o oferta de produs ce poate fi folosita in toata piata, in toata Europa, in toata lumea. Iar oportunitatea este alta: poti face plati cu telefonul mobil sau de la persoana la persoana, cu oricine. Poate ca propriul sistem de plati mobile poante fi un inceput pentru o banca, dupa care poti merge si in afara. Fiecare banca isi construieste strategia, dar ceea ce oferim noi este un produs si un serviciu care are in vedere toata piata, toti detinatorii de carduri.

- Aveti o strategie in privinta cresterii gradului de utilizare a platilor cu cardul? Sunt comisioanele o problema pentru comercianti sau utilizatori de carduri?

- Nu cred ca asta e o problema. In primul rand, tot ce tine de comisioane aplicate de catre banci catre utilizatorii de carduri si comercianti nu sunt sub controlul nostru, mai ales cele pentru emiterea de carduri, unde fiecare banca isi face propria politica de pret. Ca si strategie, daca ar fi un focus diferit, eu cred foarte mult intr-o mai buna educatie si informare, si in imbunatatirea controlului banilor din cont sau de pe card.

Am facut studii de cercetare care sa ne arate care sunt blocajele unor detinatori de carduri de a face plata cu cardul, din care a reiesit ca nu securitatea e o problema ci posibilitatea de a avea control asupra finantelor. Si cred, prin urmare, ca alertele pe telefon, consultarea soldului, sunt esentiale pentru dezvoltarea platilor cu cardul, pentru a-i da omului acelasi set de informatii pe care l-ar avea cu numerarul din sertar. Numai ca primeste in plus si securitate, beneficiile platii cu cardul, discounturi, rate.

Aici cred ca exista un obstacol major, mai ales la platile cu cardul de debit. Nu stii cand ti se termina banii si cand intri in overdraft. In conditiile in care salariul mediu pe economie este mic, fiecare ban conteaza. Nu vrei sa intri in overdraft. Atunci cred ca este important sa se ajunga la o generalizare a serviciului de alerte. Acesta este si un instrument de lupta impotriva fraudei. Primesti imediat alerta, un SMS pe telefonul mobil: ai platit atat si ti-au mai ramas atatia bani pe card sau din linia de credit. Asta permite un control mult mai bun al finantelor si va genera un efect de promovare a platii cu cardul. Cred foarte mult in asta.

De asemenea, cred in informare si educare, pentru ca, pe de o parte, exista foarte multi care nu-si primesc banii pe card. Ei nu inteleg ca a avea un produs bancar inseamna a-ti cladi un istoric cu acea banca si atunci cand vei avea nevoie de un credit, e important pentru banca sa vadea ca acel om a avut la ea un card de salariu sau de credit de cativa ani, si-a platit datoriile la timp, astfel ca e mai sigura decizia de a-i acorda un credit decat unuia necunoscut care vine de pe strada fara sa fi lucrat cu banca si care necesita prudenta totala. Deci, in primul rand trebuie ca mai multi oameni sa-si primeasca banii pe carduri, iar in al doilea rand sa utilizeze cardul pentru plati, nu pentru retragerea sumelor de la ATM, pentru a profita de diverse beneficii, precum reduceri, bonusuri, plata in rate, perioada de gratie fara dobanda.

De asemenea, foarte important este si saltul din partea comerciantilor, pentru ca sunt destui care se uita doar la costuri pentru folosirea terminalului, dar nu-si dau seama ca odata ce-l au, orice client ce intra pe usa poate sa cheltuiasca mult mai multi bani decat ce are in buzunar. Si de obicei oamenii se plimba cu putini bani in buzunar, dar pe card au acces la tot salariul, au acces la linia de credit si la discounturi. Asadar, iti cumpara mai usor marfa, si mai multa. Putini isi fac acest calcul, se uita doar la ce comision trebuie sa plateasca din toate vanzarile. Trebuie sa tina cont de faptul ca ponderea vanzarilor pe card cresc gradual in magazin, nu dintr-o data, si isi poti da seama de beneficii, urmarind cresterea vanzarilor. Ar trebui sa si promoveze plata cu cardul, sa-si anunte clientii ca au introdus plata cu cardul si sa-i roage sa-l foloseasca.

Deci increderea vine vazand si facand , iar comisioanele nu sunt astronomice, taxa nu este mare. In plus, daca ne uitam la alte piete apropiate, precum Ungaria, Cehia sau Polonia, observam ca aceste costuri sunt semnificativ mai mari. In Romania, foarte putine banci percep o chirie pe terminal, cum se intampla in alte tari, unde nu ti se da gratis. De asemenea, in Romania foarte multe banci platesc comunicatiile comerciantului, pe cand in afara, chiar si in tarile estice, comerciantul plateste comunicatiile. Lumea spune in general ca e scump, dar in comparatie cu ce? Pe langa faptul ca iti aduce venituri mai multe din cresterea vanzarilor.

Sa nu uitam ca vin tot mai multi straini in Romania, nimeni nu se plimba cu bani multi in buzunar, ci cu cardul. Toate restaurantele si hotelurile care nu accepta plata cu cardul lasa foarte multi bani in buzunarul clientilor, si dau senzatia de comerciant nu foarte matur si solid, in care nu poti avea incredere, fara servicii de calitate. Ei fiind obisnuiti cu plata cu cardul automat de la 50 de euro in sus, iar cand calatoresc nu merg cu banii in buzunar. Asadar nu intra in magazinul sau restaurantul fara POS, merg la altul.

- Tentativele de frauda asupra detinatorilor de carduri devin o problema?

- In primul rand, frauda este in continuare la minime istorice in Romania, de peste 7 ori sub minimul istoric al Visa Europe, deci foarte mica. Exista atacuri sau incercari cunoscute, care apar in presa, iar altele ce nu se cunosc, dar care fac parte din viata de zi cu zi a noastra, celor din domeniu. Important este ca plata cu cardul este foarte sigura in Romania si asta este reflectata de rata foarte mica, suntem campioni in Visa Europe la frauda foarte redusa. In primul rand, pentru ca am trecut la cip, iar tehnologia EMV este sigura 100% si la carduri si la terminale (bancomate si POS-uri). Acum cip-ul chiar este ceea ce numim noi Dynamic Data Authentification, deci este DDA nu mai este SDA, ceea ce inseama ca autentificarea se face printr-o parola unica de fiecare data. Am ajuns ca 80% din cardurile cip sa fie DDA, asadar un cip mult mai performant, si toate aceste elemente conteaza foarte mult.

Trebuie insa sa fim foarte atenti, pentru ca exista anumite atacuri, precum cele tip phishing, unde banca sau Visa nu te mai poate apara. Ce putem noi sa facem este sa informam si sa educam detinatorii de carduri ca exista asemenea tipuri de atacuri, si sa fie vigilenti. Niciodata banca sau Visa nu-ti vor cere pin-ul, niciodata banca sau Visa nu-ti cere sa-ti introduci datele personale pe un site. Deci nu trebuie sa se introduca aceste date sub nicio forma, pe site-uri sau la teefon. Trebuie sa ne protejam si singuri, de aceea vom continua sa transmitem aceste informatii si prin programul de educatie financiara. In acelasi timp, vom continuam sa-i protejam pe utilizatorii de carduri si prin sistemele noastre, si alte bancilor, de procesare a tranzactiilor.