BANCI | Stirea Zilei

Politicienii si avocatii continua sa-i manipuleze si sa-i dezinformeze pe romani, momindu-i cu legi populiste, precum predarea casei ipotecate bancii, pentru a scapa de datorii

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2015-05-22 00:30

Un deputat PNL, Daniel Zamfir, si un avocat implicat in procese impotriva bancilor, Gheorghe Piperea, au anuntat intr-o conferinta de presa ca au initiat o lege care ar permite romanilor cu credite ipotecare sa predea casa bancii si sa scape astfel de toate datoriile.

Daca ne gandim ca cele mai multe credite ipotecare au fost luate in anii 2007-2008, in plin balon imobiliar, iar de atunci valoarea caselor si apartamentelor s-a injumatatit, astfel incat creditul a ramas si acum, dupa 8 ani de plata, mai mare decat valoarea locuintei, multi ar fi fericiti sa scape astfel de datorii. Mai ales cei care si-au investit banii in mai multe case, pentru a profita de cresterea preturilor imobilelor de dinaintea crizei.

Cei doi, politicianul si avocatul, recurg, din pacate, la stratageme ieftine de manipulare si dezinformare a populatiei, pentru a castiga popularitate de pe urma acestei legi, lasand in acelasi timp impresia, intentionat sau nu, ca dispun de cunostinte precare de educatie financiara sau mai degraba de notiuni false de cultura financiara.

Ce spun deputatul si avocatul

Sa vedem ce a declarat deputatul PNL: “Acest proiect introduce principiul echităţii. Cât timp banca şi-a trimis un evaluator agreat să evalueze creditul, banca şi-a acoperit riscul creditării, iar când apare criza contractului, riscul să fie împărţit, nu e normal să suporte doar clientul”.

Iar avocatul spune asa: “Darea in plata reprezinta o solutie echitabila atat pentru debitor, cat si pentru creditor care, la momentul acordarii creditului, a apreciat (in urma propriei evaluari) ca imobilul adus ca si garantie acopera valoarea acordata.”

“In principal, proiectul de lege isi propune sa protejeze debitorii contractelor de credit de abuzurile cesionarilor de creante si, in egala masura, sa partajeze, intr-un mod cat mai echitabil, riscurile devalorizarii bunului intre creditor si debitor”, adauga el.

Cei doi sugereaza, asadar, ca “echitatea” riscului devalorizarii locuintei presupune ca banca trebuie sa renunte la o parte din creditul acordat clientului, din simplul motiv ca si-a asumat riscul evaluarii locuintei in momentul acorarii creditului, cu toate ca garantia imobiliara nu are legatura directa cu creditul.

Cum manipuleaza cei doi

Ipoteca pe un imobil reprezinta doar o garantie, o asigurare a creditului in caz de neplata, si nu riscul creditarii, cum spune deputatul si avocatul. Daca vreti, reprezinta doar o parte din riscul unui credit. O banca stabileste riscul de credit al unui client in primul rand pe baza analizei capacitatii sale de a rambursa ratele din venituri, si in ultima instanta ia in calcul si garantiile, precum ipoteca.

Asadar, garantia imobiliara nu are legatura directa cu creditul in sine, intrucat chiar daca valoarea locuintelor a scazut dramatic dupa criza, acest fapt nu a afectat contractul de credit iar costurile acestuia au ramas neschimbate.

Asadar, clientii bancilor nu au niciun risc aferent devalorizarii locuintelor (trebuie sa fim constienti ca investitia intr-o locuinta se face pe termen lung, iar in timp pretul locuintelor variza).

Dimpotriva, riscul deprecierii valorii garantiei afecteaza in primul rand banca. Sa vedem de ce.

In cazul vanzarii garantiei imobiliare, banca este cea care pierde, nu clientul

Problema garantiilor si a valorificarii acestora apare abia in momentul in care clientul bancii devine neperformant, adica nu-si mai poate rambursa creditul, si se recurge la ultima solutie, executarea silita.

In acest caz, intrucat valoarea ipotecii a ajuns mai mica decat a creditului, banca este cea care are de pierdut, pe termen scurt, intrucat isi va recupera doar o parte din credit.

Iar in momentul in care un credit ipotecar devine neperformant, banca este obligata sa constituie provizioane care sa acopere cea mai mare parte a creditului, indiferent de valoarea garantiei, a carei valorificare este incerta.

Si atunci, de unde au scornit cei doi asa-zisul principiu al echitatii, cand de fapt banca este cea care pierde, cel putin pe termen scurt, pana cand isi recupereaza datoria de la client, prin procedura de executare silita?

Vedem ca, de fapt, este vorba doar de o manipulare pentru a justifica reducerea datoriilor celor care au credite ipotecare si nu-si mai platesc ratele la banca.

Cei doi ignora principiul creditarii, consfintit in legile civile si in contractele de credit, care consta in obligatia celui care a imprumutat o suma de bani sa o ramburseze in conditiile convenite initial, fara legatura directa cu evolutia garantiei aferente imprumutului.

Dezinformarea cu transpunerea Directivei UE nr.17

“Totodata, proiectul transpune si prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului, propunandu-si sa creeze un mecanism prin intermediul caruia predarea de catre debitor creditorului a imobilului aflat in proprietatea sa, ca urmare a acordarii de catre aceasta din urmă a unui credit, sa stinga integral obligatia debitorului”, mai spune Piperea.

In realitate, legea sustinuta de el este mai degraba un plagiat dupa un proiect de lege publicat in vederea dezbaterii publice in februarie de catre ANPC, in plin scandal al creditelor in CHF, care isi propune sa transpune Directiva Europeana 17 cu privire la creditele imobiliare.

In acel proiect se propunea, de asemenea, ca veniturile obtinute din vanzarea garantiei sa fie suficiente pentru rambursarea totala a creditului.

Numai ca, dupa cum au avertizat si bancherii, in Directiva 17 nu se prevede asa ceva, ci doar posibilitatea ca intre banca si client, adica in contractul de credit, sa poata exista o astfel de posibilitate. Mai exact, spune directiva, “statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanţiei este suficient pentru a rambursa creditul.”

Cu alte cuvinte, un contract de credit prevede ca cel imprumutat trebuie sa ramburseze sumele obtinute de la banca, indiferent de ce se intampla cu imobilul ipotecat, iar in cazul in care nu-si mai poate achita obligatiile, ipoteca va fi vanduta, iar daca nu acopera datoria, datornicul trebuie sa achite si restul datoriei.

Directiva UE prevede ca intr-un contract de credit, cele doua parti, banca si imprumutatul, pot conveni ca in caz de executare silita, imobilul sa fie suficient pentru acoperirea datoriilor, chiar daca valoarea acestuia este mai mica decat suma ramasa de rambursat.

Ce prevede proiectul ANPC

Art.47. - (1) In orice situatie, riscul de creditare se imparte intre creditor si consumator iar returnarea sau transferarea catre creditor a garantiei sau a veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficienta pentru rambursarea totala a creditului.

(2) In cazul in care pretul obtinut pentru bun imobil afecteaza suma datorata de catre consumator, creditorii si executorii judecatoresti depun toate eforturile in vederea obtinerii celui mai bun pret pentru bunul imobil care face obiectul executarii silite.

Ce spune Directiva UE nr.17

(4) Statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanţiei este suficient pentru a rambursa creditul.

(5) În cazul în care prețul obținut pentru bun imobil afectează suma datorată de către consumator, statele membre instituie proceduri sau măsuri pentru a se permite depunerea tuturor eforturilor în vederea obținerii celui mai bun preț pentru bunul imobil care face obiectul executării silite.

În cazul în care rămâne datorie de rambursat în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii.

Bancherii au reactionat dur

Bancherii, prin Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR), a reactionat ferm la proiectul ANPC, pe care l-a considerat ilegal si care nu respecta Directiva nr.17:

CPBR: "Creditorii sunt obligati prin regementarile BNR sa urmareasca recuperarea datoriilor pana la epuizarea tuturor cailor legale de recuperare. Caile legale de recuperare sunt definite deja de Codul Civil si de Codul de procedura civila.

Potrivit Codului civil, orice creditor are dreptul de a se indrepta asupra bunurilor debitorului sau pentru recuperarea datoriilor (gajul general al creditorului chirografar).

Prin aceasta prevedere se creaza practic o situatie mai grea creditorului diligent care si-a conservat un rang de prioritate asupra unui bun imobil in comparatie cu un creditor care nu si-a rezervat un astfel de drept de preferinta si care ramane in continuare cu dreptul de a urmari silit orice bun din averea debitorului sau.

Care este logica unei astfel de limitari? Constituirea unei garantii inseamna ca banca doreste sa isi conserve un rang de preferinta in raport cu alti creditori si in niciun caz ca isi limiteaza dreptul de recuperare a creantei doar cu privire la acel bun.

Directiva prevede dimpotriva ca, in cazul in care ramane datorie de rambursat in urma procedurii de executare silita, statele membre sa asigure masuri in vederea facilitarii rambursarii, nu in vederea stergerii restului de datorie. Consideram ca dispozitiile art. 47 sunt nelegale, incalca dreptul creditorului la recuperarea creantei sale, contrar tuturor principiilor si regulilor instituite prin Codul civil si prin reglementarile BNR si deschide calea abuzurilor din partea consumatorilor.

Astfel, acesta va putea vinde imobilul ipotecat la un pret relativ derizoriu si va oferi bancii pretul astfel obtinut in contul datoriei. Pe baza textului art.47, se va vedea practic iertat de restul de datorie fata de banca intrucat banca nu ii mai poate urmari niciun alt bun sau venit. Consideram ca o astfel de consecinta este inadmisibila intr-un stat de drept iar protectia consumatorului inseamna cu totul altceva decat iertarea de datorie si incurajarea consumatorului la neachitarea datoriilor.

De asemenea, consideram ca prin aceasta prevedere se creaza o imbogatire fara justa cauza a consumatorului intrucat el va restitui creditorului o suma cu mult mai mica decat cea pe care a primit-o cu titlu de imprumut. 

O intrebare care se poate ridica in legatura cu aceasta limitare in recuperarea creantei este urmatoarea: aceasta limitare se aplica si in raport cu statul, prin Ministerul Finantelor, avand in vedere ca Proiectul nu exclude aplicarea sa la creditele acordate in cadrul unor programe sustinute de statul roman (de exemplu, Prima Casa)?

Directiva stabileste cu totul altceva si anume: dreptul creditorului si al consumatorului de a conveni explicit prin contract ca “returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al venturilor obtinute din vanzarea garantiei sunt suficiente pentru a rambursa creditul”.

Aceasta este ceva cu totul diferit decat impunerea prin lege a acestei obligatii in sarcina creditorului, indiferent de situatia concreta. O astfel de strategie trebuie sa ramana la aprecierea partilor, asa cum spune Directiva, nu sa fie impusa. 

O astfel de prevedere consuce la limitarea accesului consumatorului la creditare din cauza unei iminente cresteri a gradului de acoperire cu garantii."

Comentarii

maximus 33
garantii
Proiectul este foarte bun. Banca trebuie sa evalueze cu grija garantia si sa se asigure ca in caz de neplata isi poate recupera banii. Nu ar mai exista garantii supraevaluate de banca pe ochi frumosi la mica intelegere cu functionarul bancar care spera un bonus mai mare daca da mai n=multe credite. In caz de neplata banca nu ar mai vinde pe 2 lei garantia stiind ca oricum nu e afectata iar debitorul ramane dator bancii si in generatia urmatoare. De altfel si numele este de garantie ipotecara. In logica stramba a bancherului s-ar putea da si credite fara garantii daca rostul garantiei nu este acela de a acoperi neplata de catre debitor. Consider ca o astfel de lege data cu multi ani in urma ar fi prevenit situatia existenta acum. Din pacate din nou ne lovim de optica ingusta a BNR care nu areusit sa creeze un mediu favborabil creditarii prin stabilirea sau propunerea unor masuri, inclusiv legislative, care sa asigure o relatie client banca echitabila ambelor parti.

maximus 33
Completare
Afirmatia " garantia imobiliara nu are legatura directa cu creditul in sine, intrucat chiar daca valoarea locuintelor a scazut dramatic dupa criza, acest fapt nu a afectat contractul de credit iar costurile acestuia au ramas neschimbate" este incorecta. Valoarea garantiei este stabilita de regula de catre banca la 125-130% din valoarea creditului, tocmai pentru a se pune la adapost de o depreciere a garantiei. Deci banca a facut o analiza de risc privind deprecierea garantiei. Daca aceasta analiza a fost gresita nu este vina clientului. In acest calcul banca a considerat , sau trebuia sa considere, perioada pe care a acordat împrumutul, evolutia pietei imobiliare, evolutia economiei etc. Nu poti arunca riscul de neplata plus riscul valutar la un credit acordat pe 25-30 de ani exclusiv pe umerii clientului.

Simona
Darea in plata a garantiei- perfect legală si corecta
Dacă darea in plata a garanției nu este suficientă băncii, atunci care este rostul ei, al garanției ? E doar un șantaj sentimental ?? Vai, m-am Atașat de casa si plătesc nesimtirea băncii eu si inca 3 generații ? O ipoteca de gr 1 ce garantează ? Banca a facut evaluarea tuturor riscurilor creditării, banca a inventat comisionul de risc , banca e singura care câștiga indiferent de situație si tot banca e cea care se supăra acum când în sfârșit se încearcă armonizarea legislației de protecție a consumatorului cu legislația europeană / US. In USA exista darea in plata si legea falimentului personal pt persoane fizice de sute de ani si nu s- a supărat nimeni. România e colonia preferata a băncilor care scot profituri oricum , in orice situație având BNR sub papuc. Dacă managementul băncilor a fost atât de perfid si de lacom si nu au fost in stare sa aplice un principiu esențial in orice fel de business, si anume Prudenta , darea in plata a garanției este doar onesta, nu si echitabila. Când aveau dobânzi de 1% in Elveția la credite in chf , cu ce tupeu vinzi credite chf in România , o țara săraca la Dob fixe de 6% , si mai faci si pe victima ca e oferta promoționala pt o moneda extrem de stabilă?? Chiar noi suntem ultimii dobitoci ai Europei? Sincer, eu cred ca da, din păcate...

Dumitru
proiect lege cu privire la banci si clienti
Cel/cei care au scris articolul este partinitor (daca nu chiar mai mult) fata de banci. Pai acestea, sustinute de BNR, au spoliat romanii, persoane fizice chiar si persoane juridice, prin aplicarea de dobanzi mari, pe care le-au marit inclusiv in conditiile de criza financiara provocacata chiar de catre ele, fara a-si asuma nici un risc, nici o pierdere. Din contra a trebuit sa suporte doar debitorii, aducandu-i astfel in imposibilitate de plata, in loc ca in conditii de criza bancile de coniventa cu debitorii sa reduca dobanzile, astfel incat, creditele ipotecare si asa pe durate lungi de ani, sa poata fi platite fara a se ajunge la executari silite. Dar, bancile au privit romanii/debitorii "de sus" vrand doar sa-i spolieze si au marit dobanzile si comisioanele, dupa care vroiau sa le vanda pe nimic locuintele la asa zise licitatii, sau la firmele lor de recuperare (la 10-12% din valoarea creditului, vezi doamne pierderi, in loc sa le vanda la astfel de procente debitorilor ca sa-si pastreze locuintele. Ce rusine) care sa recupereze ele in totalitate creditele. Deci "legarea de glie" ca-n feudalism a generatii de romani. Jalnic! Si apoi, nesimtitele de banci, timp de 5-6 ani cat debitorii au tot platit rate, dobanzi si comisioane tot mai mari pana au ajuns sa nu mai poata plati, in procese sau executare silita, ce au facut cu acei bani rezultati din mega dobanzi si comisioane, nu profit!? Ba mai mult au facut profit la profit acordand acei bani altor romani cu dobanda, apoi altor romani cu dobanda, s.a.m.d. De exemplu BCR dupa primul an de creditare cu dobanda de 7,4%, in 2008 in conditii de criza, a marit dobanda la 10,4 apoi la11,2%, in EU, ajungand astfel la un profit de aproape 40000 EU, in doar 5 ani, la un credit de 80000 EU pe 25ani (practic valoarea unui apartament ajungea la 240000!!!) profit pe care la inmultit in fiecare an cu alte zeci de mii EU, prin acordarea de noi credite cu astfel de dobanzi si comisioane nesimtite. Si atunci ce pierderi are banca!? Asa ca, de aceea sunteti partinitori, iar proiectul de lege este oarecum favorabil debitorilor, care si asa raman fara case, dar macar nu vor mai fi datori generatii la rand.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Ce dobanzi au bancile la creditele de nevoi personale?

Dobanzile practicate de cele mai multe banci pentru creditele de nevoi personale destinate consumului nu mai sunt stabilite la niveluri standard ci sunt personalizate, in functie de mai multi factori, precum incasarea veniturilor in contul bancii sau istoricul de detalii

Topul creditelor ipotecare cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3-10 ani

Dobanzile fixe in primii 3-10 ani pentru un credit ipotecar variaza intre 5,75% si 9,90%, in functie de banca si de perioada cu dobanda nemodificata, conform ofertelor celor mai importante 10 banci. Dobanzile luate in calcul sunt cele standard, fara alte detalii

Cum raspunde ANPC la o reclamatie despre o frauda online: cu cuvintele bancii

Clientul unei banci (Unicredit) a fost fraudat online cu 25.000 de lei cu o asa-zisa investitie in actiuni pe site-ul Rominvest. (Atentie! Acest site functioneaza si in prezent, la acest link, https://dimensionaldreamscape.cam, dupa mai bine de o luna de la detalii

Dobanzile la creditele online ale IFN-urilor, plafonate prin lege la 365% pe an, fata de 70.000% cat erau pana acum

Parlamentul a adoptat o lege prin care dobanzile (DAE) la creditele online acordate de IFN-uri (Institutii Financiare Nebancare) sunt plafonate la 1% pe zi (365% pe an) in cazul imprumuturilor de maxim 5.000 de lei, 0,8% pe zi (292% pe an) la cele de pana la 10.000 de lei si 0,6% pe detalii

 



 

Ultimele Comentarii