BANCI | Stirea Zilei

Piperea, haiducul clientilor bancilor, nu se lupta cinstit in batalia conversiei creditelor din CHF in RON

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2014-10-01 23:26

Haiducul clientilor bancilor, Gheorghe Piperea, avocat si profesor universitar doctor la Facultatea de drept a Universitatii Bucuresti, manipuleaza pe Facebook si in ziarul Bursa opinia publica cu privire la procesele privind reconversia creditelor din CHF in lei in care el reprezinta grupuri de clienti impotriva mai multor banci, printre care Raiffeisen Bank, BCR, Volksbank sau Credit Europe.

Dincolo de posibila incalcare a unor norme de deontologie profesionala, prin publicarea de informatii trunchiate si confuze pe Facebook si in presa pe teme care fac subiectul unui dosar ce se discuta intr-o sala de judecata si in care chiar el este implicat, Piperea a devenit sursa unor dezinformari, intr-un ziar, Bursa, cu care are o relatie speciala si care manipuleaza opinia publica cu privire la situatia reala a procesului in care este implicat si a problemei generale a conversiei creditelor din franci elvetieni in lei.

Sa vedem concret despre ce este vorba: dosarul nr.2012/111/2014 de la Tribunalul Bihor, in care Raiffeisen este chemata in judecata de Piperea, in numele unui grup de peste 200 de clienti care cer reconversia creditelor din CHF in lei la cursul din data acordarii, asadar mult mai mic decat cel din prezent, care le-ar reduce ratele la jumatate.

Asadar castigul major ce ar rezulta din succesul acestei actiuni pare a fi principalul motiv al actiunii lui Piperea. Pentru ca altfel, procesul contravine atat normelor juridice comunitare cat si practicii judiciare din Romania si din Ungaria, unde a izbucnit mai intai acest scandal.

Cerere in contradictie cu directiva europeana privind creditele ipotecare

Directiva UE nr. 17/2014 privind creditele imobiliare prevede urmatoarele: "cursul de schimb la care se efectuează conversia este rata de schimb a pietei aplicabilă în ziua aplicării conversiei, dacă contractul de credit nu specifică altfel."

In Ungaria, in cazul Kasler vs. OTP Bank, s-a decis conversia la cursul bancii nationale a Ungariei, si nu la cel de acordare a creditului.

Iar in cazul recent de la Tribunalul Galati, instanta nu a decis conversia la cursul de acordare, ci aplicarea unei prevederi din contract, care prevedea posibilitatea conversiei atunci cand cursul urca cu mai mult de 10%. Banca nu a aplicat aceasta prevedere din contract, ceea ce a facut acum instanta, pe buna dreptate. Numai ca astfel de prevederi nu exista in multe contracte de credit, majoritatea stipuland ca cel care suporta riscul valutar este clientul.

Raiffeisen nu este de acord cu conversia la data acordarii creditului

Fireste ca Raiffeisen nu a fost de acord cu pretentia avocatului Piperea de a se face conversia la cursul din data acordarii. “Astfel cum am aratat in intampinare, Onorata Instanta nu poate dispune restituirea creditului in Lei, cu conversia creditului din CHF in Lei la cursul CHF/Lei de la data acordarii creditului, si sa mentina conditiile de creditare ale creditului in CHF”, se arata in cererea catre instanta a avocatilor Raiffeisen de la casa de avocatura Zamfirescu Racoti&Partners.

De ce? “Pentru ca restituirea in echivalent LEI (la cursul de schimb de la data tragerii) a creditului acordat, tras si incasat in CHF, in conditiile de creditare ale produsului in CHF, nu echivaleaza cu restituirea creditului. Banca are pierderi majore daca se procedeaza la o astfel de indeplinire partiala a obligatiei de rambursare”, mai precizeaza avocatii Raiffeisen.

De unde rezulta pierderea? Din doua locuri:

1. Din diferenta de curs valutar, raportata atat la suma cat si la principal. Potrivit reglementarilor bancare (Regulamentul BNR nr.22/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii), o banca, daca se imprumuta in CHF, este obligata sa aiba finantari in CHF (credite la randul ei) suficiente pentru a acoperi activele denominate in CHF (credite acordate catre consumatori), astfel incat pozitia neta dintre ele sa nu depaseasca 10% din fondurile proprii;

2. Din costul diferit al celor doua tipuri de credit, costul creditului in lei (dobanda si comisioane) fiind mai mare decat costul creditului in CHF, atat pentru clienti cat si pentru banca, intrucat aceasta se imprumuta din piata la dobanzile pietei sau de la deponenti prin plata dobanzilor pietei din acel moment.

Pe intelesul tuturor, acum:

De ce pierde banca din cursul valutar?

Pentru ca, tocmai pentru evitarea riscului valutar, banca trebuie sa detina, la randul sai, fonduri in CHF, care sa acopere creditele acordate in aceeasi moneda, diferenta dintre cele doua neputand fi mai mare de 10%. Adica exact asa cum se stipula si in acel contract al Volksbank: riscul valutar apare in cazul cresterii cu peste 10% a cursului, de aceea trebuie facuta conversia.

Daca banca este obligata acum sa schimbe creditele clientilor din CHF in lei, ea ramane fara CHF care sa acopere resursele in aceeasi moneda, astfel ca trebuie sa ramburseze la randu-i resursele din CHF, transformandu-le in lei, la cursul zilei, nu la cursul istoric, cum cer clientii.

La fel se intampla si in cazul resurselor in alte valute, atrase de la clienti, de pilda depozitele in euro. Banca le ramburseaza la cursul din ziua scadentei, nu la cel la care au fost depuse fondurile in euro.

Cum ar fi daca o banca ar incepe sa-si dea in judecata clientii cerand sa le plateasca depozitele in euro la cursul din data constituirii, pe motiv ca nu a fost constienta, in momentul in care a acceptat depozitele, de pericolul riscului valutar, iar acum nu-si mai poate plati clientii pentru ca are pierderi?

Manipularea

Acestea sunt faptele. Sa vedem acum in ce a constat manipularea.

Ziarul Bursa a publicat luni, 29 septembrie, un articol in care Piperea este citat spunand ca “Raiffeisen accepta conversia unor credite in franci elvetieni la cursul din momentul acordarii si cu dobanda actuala in lei." 
Pe scurt, o manipulare, prin trunchierea si scoaterea informatiei din context.

Pentru ca, dupa cum am vazut, Raiffeisen nu a fost de acord cu conversia la data acordarii creditului, si am vazut si motivele.

Avocatii Raiffeisen au facut insa o asa-zisa cerere reconventionala, pentru situatia in care instanta ar accepta totusi conversia din CHF in RON la cursul din data acordarii, cum a cerut Piperea.

Astfel, daca instanta va decide totusi sa se efectueze conversia, atunci Raiffeisen a cerut ca dobanda sa fie cea in lei din momentul respectiv, nu cea din oferta actuala a bancii, cum gresit se spune, de asemenea, in articolul din Bursa.

Reprezentantii Raiffeisen Bank confirma acest lucru:

“Avocatul Piperea a cerut instantei conversia unui credit in CHF la cursul istoric, fara sa precizeze nimic de costul creditului in lei la acea data. Banca a raspuns prin cerere reconventionala si a informat instanta ca pentru conversia in lei la curs istoric trebuie aplicate conditiile de creditare pentru creditele in lei de la acea data. Intr-o astfel de situatie clientul ar avea de rambursat sume foarte mari in lei din urma (uneori aproape duble), dat fiind ca dobanda la creditele in lei era in 2007-2008 de 11-17% si nu 6-7% cat era la un credit in CHF. “

"Banca poate face conversia la cursul de la data conversiei, cu dobanda aferenta noii monede la aceeasi data, acesta fiind lucrul pe care banca l-a afirmat intotdeauna", mai precizeaza Raiffeisen Bank.

Pe Facebook, Piperea practica acelasi stil de manipulare, prin trunchierea informatiei cu scopul de a-i schimba intelesul: “Asa cum le-am spus celor de la Bursa, Reiffeisen a cerut instantei de la Oradea (Tribunalul Bihor), "sa oblige reclamantii la restituirea creditului in RON, conversia creditului urmind a se face la cursul CHF/Ron de la data acordarii creditului, cu luarea in considerare a conditiilor de cost/rambursare a creditului in lei, astfel cum acestea existau in oferta bancii la data acordarii fiecarui credit".

De fapt, cum am vazut, nu Raiffeisen a cerut conversia in RON ci Piperea. Dar cum acesta nu a precizat si ce dobada ar urma sa se aplice creditelor in lei, in cazul in care instanta ar accepta aceasta cerere, Raiffeisen a cerut sa se aplice dobanda de la acea data. Asta a cerut Raiffeisen: ca in cazul in care insanta accepta conversia, sa se aplice dobanda din data respectiva, nu dobanda din prezent.

Ceea ce este cu totul altceva, nu-i asa? Probabil ca aceasta manipulare face parte din strategia lui Piperea de a induce clientilor bancilor ideea ca acestea cedeaza in instanta presiunilor de conversie a creditelor in lei la data acordarii, astfel incat avocatul sa castige cat mai multi clienti si bani.

Dobanda - solutie de avarie la conversie

Interesant este ca toata aceasta manipulare a aparut in contextul aparitiei unui element nou in aceasta speta a conversiei din CHF in RON, si anume nivelul dobanzii. In cazul de la Galati nu se vorbeste nimic despre dobanda creditului in lei convertit din CHF, ci doar de cursul de schimb. De unde se intelege ca noul credit in lei va avea aceleasi costuri ca cel in CHF.

Probabil ca la asta s-a gandit si Piperea cand a cerut instantei de la Oradea doar conversia. La dobanda s-au gandit in schimb, mai degraba ca o solutie de avarie, avocatii Raiffeisen, in cazul in care pierd procesul. O stratagema care, dupa cum am vazut, a produs mai mult scandal decat beneficii, si care risca sa provoace bancii mai multe pagube decat in cazul unei strategii curate, care sa se rezume doar la respingerea conversiei la cursul din data acordarii.

Oricum, este de condamnat ca Piperea si Bursa recurg la astfel de manipulari informationale, nedemne de un haiduc, in loc sa accepte o lupta corecta, in care partile adverse trebuie sa arate respect pentru adversar.

Comentarii

cosming
ha ha
Articol mai prost si mai mincinos ca asta nu am mai vazut de cam multa vreme pe acest site tabloid :).... In fine... batalia aia cu conversia din CHF in RON face parte din razboiul pe care cateva milioane de consumatori romani de servicii bancare il duc de prin 2010 (4 ani!!!) impotriva acestor firme de servicii cu valoare adaugata mare care NU PRODUC NIMIC si mai mult submineaza dezvoltarea economiei si societatatii romanesti. In acest razboi, dl. av. Piperea este singurul care a avut curajul public sa fie de partea consumatorilor! Haiduc ?! Da! Impotriva boierilor corupti importati din tarile imperialiste numitii Spurny, Treichel, van Groningen, Liebscher !



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Ce dobanzi au bancile la creditele de nevoi personale?

Dobanzile practicate de cele mai multe banci pentru creditele de nevoi personale destinate consumului nu mai sunt stabilite la niveluri standard ci sunt personalizate, in functie de mai multi factori, precum incasarea veniturilor in contul bancii sau istoricul de detalii

Topul creditelor ipotecare cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3-10 ani

Dobanzile fixe in primii 3-10 ani pentru un credit ipotecar variaza intre 5,75% si 9,90%, in functie de banca si de perioada cu dobanda nemodificata, conform ofertelor celor mai importante 10 banci. Dobanzile luate in calcul sunt cele standard, fara alte detalii

Cum raspunde ANPC la o reclamatie despre o frauda online: cu cuvintele bancii

Clientul unei banci (Unicredit) a fost fraudat online cu 25.000 de lei cu o asa-zisa investitie in actiuni pe site-ul Rominvest. (Atentie! Acest site functioneaza si in prezent, la acest link, https://dimensionaldreamscape.cam, dupa mai bine de o luna de la detalii

Dobanzile la creditele online ale IFN-urilor, plafonate prin lege la 365% pe an, fata de 70.000% cat erau pana acum

Parlamentul a adoptat o lege prin care dobanzile (DAE) la creditele online acordate de IFN-uri (Institutii Financiare Nebancare) sunt plafonate la 1% pe zi (365% pe an) in cazul imprumuturilor de maxim 5.000 de lei, 0,8% pe zi (292% pe an) la cele de pana la 10.000 de lei si 0,6% pe detalii

 



 

Ultimele Comentarii