BANCI | Noutati BNR

Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 7 noiembrie 2017

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-11-14 17:40

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 7 noiembrie 2017:

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente și prognoza actualizată ale evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Prima parte a discuțiilor a fost dedicată analizării evoluției recente a inflaţiei. Membrii Consiliului au observat că rata anuală a inflației a consemnat un salt în luna septembrie, la 1,77 la sută, de la 1,15 la sută în august, reintrând mai mult decât se anticipase în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare. S-a arătat că și pe parcursul trimestrului III, creșterea ratei anuale a inflației a fost mai alertă decât se previzionase şi că în absenţa tuturor modificărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale, ea s-ar fi plasat în septembrie la 2,6 la sută, marginal deasupra punctului central al țintei staționare. Ascensiunea din acest interval a fost antrenată prioritar de mărirea tarifului energiei electrice, secondată de creșterea prețurilor combustibililor, în condițiile majorării accizei la carburanți și a cotațiilor internaționale ale petrolului, dar și de accelerarea inflației de bază; impactul acestora a fost doar marginal compensat de cel al scăderii variației anuale a prețurilor LFO și de efectul de bază asociat evoluției prețurilor produselor din tutun.

Membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a depăşit mai evident nivelul prognozat, ajungând în septembrie la 1,83 la sută, de la 1,42 la sută în iunie, și că în absența scăderii cotei standard a TVA, ea s-ar fi situat la finalul trimestrului III la 2,0 la sută. Creșterea a provenit în principal de pe segmentul prețurilor serviciilor, mai sensibil la mișcarea cursului de schimb al leului, și într-o oarecare măsură de pe cel al prețurilor produselor alimentare procesate, receptiv la variația cotațiilor unor materii prime, reflectând însă, în ansamblul său, acumularea de presiuni inflaționiste ale factorilor fundamentali, pe fondul continuării majorării peste așteptări a excedentului de cerere agregată în trimestrul II și probabil în trimestrul III, precum și al măririi dinamicii costurilor salariale unitare. S-a apreciat că recentul comportament al inflației de bază arată totuși o scădere a senzitivității acesteia față de gap-ul PIB și costurile salariale, în conjuncție cu o sporire a rolului prețurilor importurilor, coroborată cu persistența unei inflații mai scăzute în zona euro. În același timp însă a fost evidențiată variația sensibil mai înaltă și în creștere a indicelui prețurilor producției industriale ale bunurilor de consum, ce se prezumă a se transmite într-o proporție considerabilă asupra dinamicii prețurilor de consum, cu un anumit decalaj de timp.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit datelor statistice revizuite, creșterea economică a cunoscut în trimestrul II o accelerare mai pronunţată în termeni anuali decât cea comunicată inițial, respectiv de 6,1 la sută, de la 5,7 la sută în trimestrul anterior, și doar o încetinire marginală în termeni trimestriali, semnalizând o deschidere mai mare a gap-ului pozitiv al PIB în acest interval. Sporul de ritm al creşterii a fost generat preponderent de variaţia stocurilor și în mică măsură de consumul privat, care și-a consolidat însă contribuția majoritară la dinamica anuală a PIB, precum și de for­marea brută de capital fix, în timp ce exportul net a acționat în sens opus, aportul său redevenind negativ.

Totodată, s-a apreciat că expansiunea economică din semestrul II o va depăși probabil ca dinamică anuală pe cea din prima parte a anului, precum și pe cea previzionată anterior, anticipându-se o accelerare a acesteia în trimestrul III, urmată de o ușoară încetinire în trimestrul IV, de natură să conducă la o creștere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Indicatorii cu frecvență lunară desemnează consumul privat drept principal determinant al expansiunii economice și în trimestrul III, secondat de un aport relativ modest al formării brute de capital fix. În schimb, exportul net este anticipat să-şi majoreze contribuţia negativă la dinamica PIB, în condiţiile în care decalajul nefavorabil dintre variația anuală a importurilor de bunuri și servicii și cea a exporturilor a continuat să se accentueze în iulie-august, determinând adâncirea în continuare a deficitului comercial şi a celui de cont curent, cu implicații asupra comportamentului cursului de schimb al leului.

În ceea ce privește piaţa muncii, membrii Consiliului au subliniat nivelul record atins în august, pentru a patra lună consecutiv, de efectivul salariaţilor din economie, dar şi tendința descendentă în accentuare a dinamicii anuale a acestuia, indicând o potențială restrângere a spațiului de creștere în perspectivă a gradului de ocupare şi, respectiv, o îngreunare a procesului de recrutare la nivelul firmelor. A fost semnalată şi noua scădere consemnată în septembrie de rata şomajului, la 5,0 la sută. S-a apreciat că aceste evoluții, coroborate cu relativa sporire a intențiilor de angajare în ultimele luni ale anului curent, dar și cu dificultățile crescânde în atragerea de personal calificat, relevate de sondaje de specialitate, indică prelungirea tendinței de încordare a pieței muncii. Din această perspectivă, au fost evidenţiate valorile înalte și în creștere consemnate de dinamica anuală a salariului mediu brut în lunile iulie-august, precum şi nivelul de două cifre la care s-a menținut variaţia anuală a costului salarial unitar în unele ramuri producătoare de bunuri de consum, aceasta continuând totuși să scadă ușor pe ansamblul industriei. A fost reiterată necesitatea rezolvării problemelor structurale ale pieţei, fiind menţionate rata înaltă de inactivitate din România, dar şi ponderea foarte scăzută a persoanelor inactive care declară că ar dori să muncească, reflectând nu doar percepția privind costul ridicat de oportunitate atașat renunțării la asistența socială în favoarea angajării, ci şi accesul limitat la reţeaua de transport şi la sursele de informare, precum şi nivelul de pregătire în general scăzut sau abilităţi inadecvate cerinţelor actuale. Aceste trăsături ale unei părţi importante din forţa de muncă sugerează impedimente în mărirea creşterii economice potenţiale, deşi gradul de participare pe piaţa muncii este relativ redus.

Referindu-se la condiţiile monetare, membrii Consiliului au notat creșterea consemnată în luna septembrie de rata medie a dobânzii la creditele noi și de cea la depozitele noi la termen. S-a apreciat că aceste condiții au devenit mai puțin acomodative și în octombrie, date fiind mărirea semnificativă și consolidarea cotațiilor relevante ale pieței monetare deasupra ratei dobânzii de politică monetară - cea mai înaltă din regiune, dar și din UE -, precum și marginala apreciere consemnată de leu în raport cu euro. În contextul persistenței deficitului net de lichiditate din sistemul bancar, banca centrală a continuat să furnizeze lichiditate prin intermediul unor operațiuni repo. S-a observat că în septembrie creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se accelereze, atât în termeni nominali, cât şi în termeni reali, prioritar pe seama componentei în lei, a cărei pondere în total s-a majorat la 61,4 la sută. Sporul de dinamică a provenit de această dată aproape în totalitate de pe segmentul persoanelor juridice, îndeosebi de pe cel al societăților nefinanciare, care şi-a majorat mai ales finanțarea pe termen scurt.

În discuțiile privind noua prognoză pe termen mediu, membrii Consiliului au remarcat configurația considerabil schimbată a traiectoriei ratei anuale prognozate a inflației, care este puternic înclinată în sens ascendent și substanţial mai înaltă pe termen scurt, dar capătă ulterior un profil descrescător, coborând pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției sub valorile din prognoza publicată în Raportul asupra inflației din august 2017. Astfel, după ce va crește probabil la 2,7 la sută la finalul anului curent, faţă de 1,9 la sută în proiecţia anterioară, rata anuală a inflației este așteptată să salte și să se mențină până în trimestrul III 2018 deasupra limitei de sus a intervalului de variație al țintei staționare, pentru ca apoi să revină și să rămână în jumătatea superioară a acestuia, la 3,2 la sută în decembrie 2018, nivel identic celui anticipat anterior, și la 3,1 la sută la finalul orizontului proiecției, sub valoarea de 3,5 la sută indicată de precedenta prognoză.

Membrii Consiliului au remarcat că revizuirea în sens ascendent a perspectivei pe termen scurt a inflației este atribuibilă exclusiv acțiunii factorilor pe partea ofertei, o asemenea accelerare a inflației având, prin urmare, un caracter tranzitoriu. S-a arătat că influențele majore aparțin creșterii accizei la combustibili, conjugată cu un nivel anticipat mai ridicat al prețului internațional al petrolului, precum și probabilei majorări mai ample a unor prețuri administrate și a prețului tutunului. Acestea se vor suprapune efectelor de bază de la începutul anului viitor asociate reducerilor anterioare de taxe și impozite indirecte, pentru ca începând cu ultimul trimestru din 2018 ele să se epuizeze sau să se atenueze semnificativ.

S-a constatat că incertitudinile ce marchează proiecțiile componentelor exogene ale IPC sunt în creștere, mai ales în cazul tarifelor energiei electrice și gazelor naturale, precum și în cel al sistemului de impozite indirecte, care ar putea fi reconfigurat în contextul elaborării/aprobării proiectului de buget al anului 2018, deocamdată nefinalizat. S-a apreciat că riscurile induse de acești factori sunt totuși relativ echilibrate și că o materializare a lor ar putea provoca abaterea temporară a ratei anuale a inflației de la traiectoria prognozată, dar și exercita influențe opuse asupra venitului disponibil real al populației, implicit asupra cererii de consum, pe un orizont mai îndepărtat de timp. Unii membri ai Consiliului au semnalat însă și riscul ca puseul inflaționist de la începutul anului viitor, eventual amplificat și prelungit de efectele directe și indirecte ale unor potențiale șocuri mai ample pe partea ofertei și/sau de evoluția cursului de schimb al leului, să afecteze, pe fondul cererii agregate excedentare, anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, implicit evoluția inflației pe un orizont mai lung de timp.

În același timp, membrii Consiliului au observat că pe orizontul temporal mai îndepărtat, unicul determinant al menținerii ratei anuale prognozate a inflației peste punctul central al țintei este inflația de bază - cea care receptează prioritar acțiunea factorilor fundamentali -, a cărei rată anuală este așteptată să crească progresiv până la începutul anului 2019 și să se plafoneze ulterior în jurul valorii de 3,7 la sută, deasupra intervalului țintei. S-a arătat că revizuirea în sens descendent a traiectoriei ei prognozate are ca explicație aproape exclusivă scăderea gradului de senzitivitate a inflației CORE2 ajustat față de acțiunea factorilor fundamentali, complementar reevaluării crescătoare a rolului prețurilor importurilor, în condițiile în care creșterea exce­den­tului de cerere agregată se anticipează a fi mai amplă pe primul tronson al orizontului prognozei decât în proiecția anterioară, dinamica așteptată a costurilor salariale unitare este la rândul ei mai înaltă, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt se află pe un trend ascendent ușor mai pronunțat; în același timp, dinamica așteptată a prețurilor importurilor este marginal mai joasă, iar volumul anticipat al importurilor este mai mare. S-a remarcat că spre finele orizontului proiecției, revizuirea reflectă însă și o relativă atenuare a presiunilor inflaționiste ale gap-ului pozitiv al PIB, în condițiile în care la mijlocul anului 2019 acesta este așteptat să revină pe o pantă lent descrescătoare și să coboare astfel la valori marginal mai mici decât cele prognozate anterior, inclusiv ca efect al ajustării în sus a ritmului PIB potențial.

În discuțiile privind pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au remarcat că creșterea economică este așteptată să consemneze în 2017 o accelerare sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai pronunțată în 2018 și o încetinire modestă în 2019, dinamica ei prognozată rămânând deasupra ritmului PIB potențial în 2018, dar coborând apoi la o valoare ușor inferioară. S-a arătat că perspectiva are ca suport probabila prelungire până în 2018 a caracterului expansionist al politicii fiscale și a celei de venituri, dar în atenuare graduală față de 2016; ea presupune și diminuarea progresivă a gradului de relaxare a condiţiilor monetare față de anul 2017, dar şi îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și o expansiune economică relativ mai robustă pe termen scurt în zona euro/UE și pe plan global.

În evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil mai mult contribuţia la creşterea economică din intervalul 2017-2018, în timp ce rolul formării brute de capital fix ar putea rămâne modest, dar în relativă creștere în raport cu precedenta evaluare. Unii membri ai Consiliului şi-au reiterat preocuparea legată de acest tipar de creştere și au argumentat nevoia redresării investițiilor, condiționată însă de absorbția fondurilor europene și realizarea investițiilor publice, de situaţia profiturilor companiilor, precum și de calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă calificate; deosebit de importantă este şi încrederea investitorilor, dependentă inclusiv de evoluția fundamentelor și de predictibilitatea cadrului legislativ.

În urma analizei, numeroși membri ai Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare printr-o reacție suplimentară celei de îngustare până la amplitudinea standard de ±1 punct procentual a coridorului ratele dobânzilor facilităților permanente. Dintre opțiunile evaluate s-a considerat că, în contextul dat, cea mai potrivită ar fi o schimbare a manierei de gestionare a lichidităţii din sistemul bancar de către BNR, de natură să consolideze influenţa şi relevanţa ratei dobânzii de politică monetară și rolul său de semnal, implicit transmisia impulsurilor modificării acesteia în perspectivă.

Ca argumente adiționale au fost invocate riscul creșterii peste așteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri în 2018, sau cel de accentuare a caracterului suboptim al structurii cheltuielilor bugetare în ipoteza în care deficitul fiscal ar fi limitat totuși la 3 la sută din PIB, dar pe seama continuării diminuării cheltuielilor pentru investiții, cu implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, precum și a deficitului de cont curent. Au fost menționate și incertitudinile circumscrise strategiei fiscale în general, precum și noului pachet de măsuri fiscale și salariale, de natură să deterioreze sentimentul investitorilor față de economia şi piaţa financiară locală și să sporească prima de risc atașată, implicit să afecteze evoluția cursului de schimb al leului. S-a făcut referire și la riscurile la adresa perspectivei inflației venite din direcția unei potențiale creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieței muncii.

În același timp, însă, au fost semnalate potențiale efecte contracționiste exercitate asupra economiei – în principal pe calea afectării costurilor și încrederii mediului de afaceri, precum și a dinamicii venitului disponibil real al populației - de noul pachet de măsuri fiscale și salariale, precum și de eventuale măsuri corective suplimentare aprobate în contextul construirii proiectului de buget al anului 2018. A fost punctat de asemenea riscul prelungirii caracterului anemic al absorbției fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020. Din perspectiva mediului extern, a fost evidențiată posibila evoluție sub așteptări a inflației în zona euro, în pofida unei eventuale creșteri economice mai robuste pe termen scurt în statele europene și pe plan global. O relevanță aparte a fost atribuită de către unii membri ai Consiliului conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, precum și atitudinii băncilor centrale din alte țări din regiune, în care prevalează rate mai înalte ale inflației, dar și echilibre macroeconomice relativ consolidate. S-a subliniat în acest context de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice. Un mix echilibrat este necesar şi din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare, pentru a preveni efecte indezirabile în economie, inclusiv o posibilă încetinire, chiar inversare a procesului de de-euroizare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis, cu majoritate de voturi - 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă - îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 punct procentual de la ±1,25 puncte procentuale şi, în unanimitate, gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis, cu majoritate de voturi - 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă -, menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută și, în unanimitate, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



BNR: Bancile nu au externalizat rezervele minime obligatorii in valuta ci le-au folosit pentru a acorda credite

Precizări ale purtătorului de cuvânt al BNR (comunicat de presa al BNR): În legătură cu întrebările publice ale dlui Adrian Dobre, secretar de stat, purtător de cuvânt al PSD, legate de activitatea BNR, formulate în emisiunea detalii

Comunicatul BNR privind hotararile pe probleme de politica monetara din 7 noiembrie 2017

Comunicatul BNR din 7 noiembrie 2017 În şedinţa din 7 noiembrie 2017 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: - Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe detalii

Mugur Isarescu - Discurs in deschiderea celei de-treia editii Banking Compliance Summit

Discurs în deschiderea celei de-treia ediții „Banking Compliance Summit” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Institutul Bancar Român, 25 octombrie 2017 - Versiunea pregătită pentru susținere - Doamnelor și detalii

Comunicat al Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala

În data de 9 octombrie 2017, la sediul BNR, a avut loc întâlnirea Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), se arata intr-un comunicat de presa. Ședința CNSM din 9 octombrie 2017

La data de detalii

Ultimele Comentarii