Consiliul Patronatelor Bancare face o jumatate de pas inainte intr-o relatie mai buna cu clientii, promovand un cod de bune practici care incearca sa explice, printre altele, de ce bancile au dreptul sa ia bani din conturile clientilor si de a-i supraindatora fara sa-i anunte

Autor: Bancherul.ro
2015-04-20 21:52

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), o asociatie infiintata in urma cu un an de Steven van Groningen (foto), seful Raiffeisen Bank, si a carui conducere executiva a fost preluata din acest an de Oana Petrescu, partener la firma de consultanta financiara Deloitte, a publicat un cod de bune practici ce urmeaza a fi adoptat de bancile membre (BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit, ING si Volksbank), in care acestea se angajeaza sa-si imbunatateasca relatia cu clientii in general, iar in particular sa lamureasca o serie de probleme delicate, precum dreptul bancilor de a lua bani din conturile clientilor si de a-i supraindatora fara sa-i anunte in prealabil, ci abia dupa efectuarea operatiunii.

"Proiectul Codului de Bune Practici Bancare vizeaza imbunatatirea relatiilor dintre banci si clientii acestora inclusiv prin ridicarea standardelor profesionale", se arata intr-un comunicat al CPBR.

Iata una dintre prevederile Codului de bune practici care releva problemele delicate dintre banci si clienti:

“În cursul procesului de deschidere a contului, le vom furniza clienților informații care includ notificarea clară și evidențiată a oricăror drepturi de compensare pe care le putem pretinde asupra soldurilor de credit și de debit din diferitele conturi ale clientului.”

Traducand jargonul bancar, “drepturile de compensare” inseamna banii luati de banca din alte conturi ale clientilor pentru plata unor datorii, cum ar fi comisioanele de administrare la un card sau restantele la un credit.

Bancile si-au asigurat dreptul de a lua bani din conturile clientilor in “Conditiile generale de derulare a operatiunilor bancare pentru persoane fizice”, un document stufos pe care clientii bancilor sunt obligati sa-l semneze in momentul deschiderii unui cont, o prevedere pe care cei mai multi clienti ai bancilor nu o cunosc si de a carei existenta afla abia in momentul in care descopera ca le lipsesc bani din cont.

La Raiffeisen Bank, banca lui Groningen, se specifica urmatoarele cu privire la “Dreptul de compensare”:

“Clientul autorizeaza Banca, prin prezenta, sa compenseze in orice moment orice suma datorata Bancii cu fondurile disponibile in orice Cont curent, de economii si/sau de depozit la termen, indiferent de valuta in care sunt disponibile si/sau indiferent de scadenta depozitului, fara a fi necesar in acest sens un alt acord prealabil al Clientului.

In cazul in care compensarea sumelor datorate va necesita schimbarea unei anumite valute in alta, o astfel de schimbare se va efectua la cursul de schimb practicat de Banca la acea data, in acest scop Banca fiind
mandatata pentru orice operatiune de schimb valutar care va fi necesara.

În situatia în care în Conturile Clientului nu exista disponibil suficient pentru acoperirea oricaror sume datorate Bancii, Banca este autorizata sa debiteze oricare dintre conturile Clientului sau, chiar daca prin aceasta s-ar genera descoperit de cont neautorizat in conditiile sectiunii 3.4. ”Overdraft neautorizat”.

Clientul va fi instiintat de catre Banca dupa efectuarea compensarii prin extrasul de cont.”

Banca isi autorizeaza, "la discretia sa totala", un descoperi de cont neautorizat pe banii clientului

Asadar, daca Raiffeisen nu gaseste in conturile unui client sumele suficiente pentru a acoperi o datorie, atunci “genereaza un overdraft neautorizat”.

Sa traducem si acest jargon: overdraftul neautorizat este atunci cand cand cheltui de pe cardul de credit sau din descoperitul de cont (card) o suma mai mare decat limita de credit (valoarea creditului pe card). Banca iti permite acest lucru, dar te taxeaza usturator, cu dobanzi uriase.

Numai ca pentru a putea accesa un overdraft neautorizat, trebuie mai intai sa ai un overdraft autorizat, fireste, adica un contract de credit tip overdraft.

Interesant este ca Raiffeisen isi aroga dreptul sa creeze clientilor un overdraft neautorizat chiar daca acestia nu au un overdraft. Adica sa-i crediteze pentru a-si plati datoriile.

Acest lucru se prevede intr-un alt punct al “Conditiilor generale bancare”, asa-numitul CGB:

“Banca va putea decide, la discretia sa totala, conform normelor sale interne, efectuarea unei plati cerute de catre Client sau recuperarea de taxe, comisioane, speze, dobânzi, credite scadente, credite restante, etc.,
care depasesc limita soldului creditor al Contului curent, chiar daca nu exista un Contract specific pentru o facilitate de overdraft deja incheiat cu Clientul. Astfel, simpla instructare a Bancii de a procesa Ordine de plata
care exced soldul creditor al Contului curent, data direct de catre Client sau prin mandat incredintat Bancii sau prin intermediul ori de catre un tert beneficiar, are valoare juridica de acceptare anticipata de catre Client a unei facilitati de overdraft non-revolving (”overdraft neautorizat”), daca Banca va hotari acordarea acesteia la momentul procesarii Ordinului de plata.”

Se pune intrebarea, asadar, daca nu cumva aceasta prevedere cu privire la overdraftul neautorizat pe care banca il poate deschide in numele clientului poate fi considerata abuziva, in conditiile in care ar putea indatora excesiv clientul.

In CGB ale Raiffeisen se mai spune: “Clientul va fi instiintat de catre Banca dupa efectuarea compensarii prin extrasul de cont.”

Sa recapitulam: Daca ai o datorie, sa spunem un comision de 10 lei pentru un card la Raiffeisen, iar banca nu gaseste intr-un cont al tau respectivii bani, atunci banca isi face singura un credit (tip overdraft) in numele tau, adica se imprumuta de la ea, iti aplica dobanzi usturatoare, in jurul a 40-50% pe an, despre care te anunta in extrasul de cont de la sfarsitul lunii.

In codul de bune practici propus de Patronatul condus de seful Raiffeisen, se propune o varianta de consultare a clientului inainte de a-l supraindatora prin compensarea conturilor:

“Înainte de a compensa soldurile de debit și de credit ale clienților, putem alege să punem în așteptare orice fonduri ale clientului până  la o discuție cu acesta cu privire la orice sumă datorată băncii.”

Observati nuanta de formulare a acestei fraze: “putem alege”. Ceea ce inseamna ca daca nu putem, tot bine e.

Ramane asadar obligatorie doar informarea clientilor “imediat dupa ce am efectuat orice compensare”:

“Ne vom informa clienții imediat după  ce am efectuat orice compensare privind oricare dintre conturile acestora. Clientul va primi la timp extrase de cont (dacă astfel de extrase sunt în general emise în legătură  cu contul relevant) care vor reflecta poziția de compensare.”

Inserarea in codul de bune practici a posibilitatii ca bancile sa discute cu clientii inainte de a le opera un descoperit de cont neautorizat este o jumatate de pas inainte pentru normalizarea relatiei dintre banci si clienti.

Un pas complet ar fi obligatia bancilor de a-si informa clientii inainte de a le lua banii din conturi si interzicerea bancilor sa deschida in numele clientilor un descoperit de cont neautorizat, care i-ar putea supraindatora.

Vezi aici proiectul codului de bune practici publicat pe site-ul CPBR.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2014

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)