Bancile sunt de acord cu o lege a insolventei persoanelor fizice, dar sa fie serioasa, nu populista, si doar in cazuri extreme, nu pentru cei cu masini de lux

Autor: Bancherul.ro
2014-10-03 00:10

Bancherii spun ca sunt de acord cu o lege a insolventei persoanelor fizice, dar cu conditia ca aceasta sa fie una serioasa si sa fie aplicata numai in cazuri extreme, astfel incat sa nu reprezinte o solutie facila pentru cineva care vrea sa scape de datorii, desi si-ar permite sa le plateasca, cum ar fi cazul ipotetic al unui detinator de Porsche.

De aceea, subliniaza bancherii, este foarte importat modul in care legea va fi aplicata si cum vor fi supravegheati cei care intra in insolventa, astfel incat aceasta sa devina o solutie reala pentru cei care au intr-adevar nevoie de o solutie pentru a-si reglementa situatia financiara pe viitor.

“In conditii normale, obiective, adoptarea unei forme de legislatie cu privire la insolventa unei persoane fizice, in masura in care va fi bine definit si reglementat, poate reprezenta un instrument de solutionare doar pentru unele cazuri extreme. Repetam: a unor cazuri extreme. Este nevoie ca legiuitorul sa gandeasca un mecanism nu doar de stingere a unei datorii fata de un creditor ci si un sistem de efecte viitoare clare si monitorizabile asupra bugetului de venituri si cheltuieli al persoanei care a trecut printr‐un faliment personal. O astfel de persoana trebuie sa aiba anumite restrictii viitoare cu privire la nivelul cheltuielilor pe care sa si le permita deoarece nu se poate concepe ca cineva va fi scutit de plata datoriei sale catre banca sau alt creditor, pe de o parte, iar pe de alta parte sa isi permita cheltuieli semnificative pe diverse alte produse si servicii”, spune Bogdan Preda, director executiv relatii publice si institutionale la Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR).

Bancherii avertizeaza ca legea a fost gresit promovata ca solutie salvatoare pentru romanii care nu-si mai pot plati ratele la credite si ajung sa fie executati silit deoarece se confrunta cu dificultati financiare, in loc sa se sublinieze aspectul principal al unei astfel de legislatii, acela de a-i ajuta pe datornici sa-si gestioneze mai eficient bugetul astfel incat sa-si poata onora obligatiile de plata.

“O astfel de lege ar fi deci benefica doar in masura in care nu va incuraja lipsa de disciplina de rambursare in randul persoanelor fizice, ci dimpotriva, va determina aceste persoane sa isi gestioneze cat mai eficient bugetul de care dispun si sa isi faca o reala prioritizare a cheltuielilor si a nevoilor curente. Ca si concept, pana in prezent el nu a fost corect prezentat si nici mediatizat deoarece a fost «aruncat» in piata ca o solutie potential salvatoare pentru consumatorii care, mai mult sau mai putin, pe o durata mai lunga sau mai scurta de timp, se confunta cu unele dificultati financiare”, adauga Preda.

Bogdan Preda este director executiv relatii publice si institutionale la Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), noua asociatie care reprezinta 6 dintre cele mai mari banci romanesti (BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit, ING si Volksbank), care impreuna cumuleaza o cota de piata de peste 50% din activele bancare.

De asemenea, spune el, proiectul de lege a fost sustinut si prezentat ca o solutie buna de catre consumatorii care doreau sa isi mentina acelasi nivel de trai ca inainte de declansarea perioadei de criza cu toate ca nivelul general al veniturilor scazuse.

Ce vor sa spuna bancherii

Bancherii vor sa spuna urmatorul lucru: sa presupunem ca Gigi i-a imprumutat 20.000 de euro lui Dorel sa-si ia un Porsche, promitandu-i ca-i da banii inapoi peste 1 an. Anul viitor, Dorel intra intr-o criza financiara, pentru ca firma nu-i mai merge, asa ca se duce la Gigi si-i spune ca nu are bani sa-i dea inapoi. N-are decat 5.000 de euro si ca “asta e”.

Gigi spune ca si el are probleme, nici lui nu-i prea merg afacerile, ca doar e criza inca, asa ca are nevoie de cei 20.000 de euro ca sa-si poata plati ratele la banca, impozitele la stat si salariile angajatilor. Dorel nici nu vrea sa auda, zice ca nu are bani si gata, dar continua sa se plimbe cu Porsche-ul, in loc sa-l vanda si sa-si achite datoriile, in timp ce Gigi isi vinde propria masina ca sa-si achite propriile datorii. Cam acesta ar fi riscul unei astfel de legi, in stilul populist-electoral in care este prezentata.

Si in scrisoarea de intentie catre FMI se precizeaza ca o astfel de lege ar crea un hazard moral care ar pune in pericol stabilitatea financiara, dupa cum subliniaza si reprezentantii BNR, care nu au fost consultati cu privire la aceasta lege.

Dar cu restul legilor cum ramane?

Patronatul Bancar mai subliniaza faptul ca pana la a se incerca implementarea unui asemenea tip de legislatie e necesara lamurirea situatiei celorlalte initiative legislative aflate in promovare si dezbatere intensa in aceasta perioada electorala, precum conversia creditelor in valuta, modificarea Codului de Procedura Civila, precum si a celor cu potentialul de a produce efecte contrare, cum ar fi Legea 193/2000 reactualizata in 2013 si a posibilelor consecinte ale acestora, astfel incat toate la un loc sa nu produca efecte extrem de adverse care sa dea peste cap intreg sistemul bancar din Romania.

Legea nu e doar pentru clientii bancilor, ci pentru orice datorii, inclusiv la stat

Un numar de 657.757 de romani cu restante de peste 30 de zile la creditele luate de la banci, conform datelor de la Biroul de Credit, ar putea profita de amanarea executarii silite pe o perioada de 5 ani in cazul in care va intra in vigoare legea insolventei persoanelor fizice, ce urmeaza a fi adoptata de Parlament si cu care Guvernul este de acord, in ciuda angajamentului fata de FMI de a nu adopta o astfel de lege.

Dar atentie! Legea se refera nu doar la datoriile catre banci, ci la orice datorii, inclusiv cele la facturile la utilitati sau la impozitele catre stat. In consecinta, numarul romanilor datornici ce ar putea amana executarea silita este mult mai mare.

De exemplu, legea prevede ca “proprietarul locuintei in care un datornic sta cu chirie nu poate rezilia contractul daca acesta intra in insolventa.” Ceea ce inseamna ca proprietarul este obligat sa-si tina casa la dispozitia chiriasului, chiar daca acesta nu-i plateste nimic o anumita perioada.

Ce prevede legea insolventei persoanelor fizice

Sa vedem insa ce prevede legea insolventei persoanelor in actuala forma, trimisa spre aprobare la Senat, si care sunt problemele ce ar putea aparea in urma aplicarii, cum ar putea profita unii de pe urma acesteia pentru a scapa de o parte din datorii.

O persoana fizica poate depune la tribunal o cerere pentru procedura de insolventa in situatia in care nu-si mai poate achita doua sau mai multe datorii fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a datoriilor.

Odata aprobata cerea de intrare in insolventa, procedurile de executare silita se suspenda, in cazul in care au fost deja initiate, pe o perioada de pana la 5 ani, cat timp se deruleaza un plan de rambursare a datoriilor depus de catre datornic. De asemenea, pentru datoriile aferente nu se vor mai acumula dobanzi sau penalitati de intarziere.

Legea nu prevede insa un nivel minim al datoriilor pentru care se poate intra in insolventa, ceea ce inseamna ca si pentru datorii nesemnificative se poate profita de aceasta lege.

Instanta va desemna un practician in insolventa care sa actioneze drept administrator judiciar.

Odata cu planul de rambursare a datoriilor, datornicul trebuie sa prezinte si un raport al bunurilor pe care le detine si a veniturilor disponibile, in baza unei declaratii pe proprie raspundere, a caror exactitate ar putea fi destul de greu de verificat si care astfel ar putea da nastere la abuzuri.

Totusi, administratorul judiciar va fi cel care analizeaza informatiile privind bunurile si veniturile datornicului si va pregati o lista a acestora in termen de 20 de zile de la data declansarii procedurii de insolventa.

Stingerea datoriilor reziduale

Legea mai prevede ca datornicul poate obtine o stingere a datoriilor reziduale, in baza indeplinirii planului sau a lichidarii activelor sale.

Fiecare creditor cu garantii negarantate trebuie sa primeasca o compensare de minim 40% din valoarea nominala a creantelor inregistrate in lista de creante, mai prevede legea, ceea ce ar putea insemna ca restul de 60% din datorii pot fi sterse.

In privinta datoriilor garantate, fiecare creditor trebuie sa primeasca cel putin suma probabil a fi primita din incasarile aferente vanzarii activelor garantate, pe baza valorii de piata actualei garantii.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1986

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)